Educația este una dintre cele mai puternice instrumente pe care le avem pentru a transforma vieți și a crea o lume mai bună. Prin furnizarea accesului la educație de înaltă calitate, oamenii pot fi susținuți pentru a-și atinge întregul potențial, contribuind astfel la construirea unui viitor durabil. Iar acest lucru poate fi realizat prin intermediul universităților, care – pe lângă elementele naturale (cum ar fi geografia locului, cursuri de apă sau climă) și geopolitice – au impulsionat, dacă nu chiar condiționat, dezvoltarea așezărilor urbane, așa cum au evidențiat mai ales ultimii 200-300 de ani.  

Învățământul superior are un rol determinant în creșterea economică a localităților, regiunilor și chiar a țărilor. În acest material voi detalia modul în care universitățile pot susține creșterea economică acționând sub forma unor centre de cercetare și dezvoltare și cum pot contribui la pregătirea și educarea forței de muncă viitoare. 

Mă voi referi și la rolul inovării în dezvoltarea economiei și la felul în care instituțiile universitare pot promova o mentalitate antreprenorială.

Rolul învățământului superior în creșterea economică

Este evident că o universitate aduce plusuri orașului în care își desfășoară activitatea și sporește viteza și stabilitatea dezvoltării acelei localități și a întregii regiunii din vecinătatea acesteia. 

Un studiu recent, bazat pe date din 78 de țări, a arătat că investițiile în universități pot duce la o creștere a veniturilor unei regiuni. Astfel, adăugarea unei instituții de învățământ superior în fiecare regiune poate ridica veniturile locale cu până la un procent, iar efectele pozitive se vor resimți și în alte zone din țară. 

Potrivit AGB (Asociația consiliilor de conducere ale universităților și colegiilor din SUA), între 1996 și 2015, transferul de tehnologie din universități a contribuit la dezvoltarea a peste 380.000 de noi invenții în Statele Unite. În plus, deținerea unei diplome universitare poate crește veniturile cu aproximativ 28% la bărbați și cu 53% la femei, remarcă o cercetare din 2013 a Departamentului de Inovație în Afaceri și Aptitudini din cadrul Guvernului Britanic.

La rândul său, Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturaleadoptat de ONU subliniază importanța accesului la educație superioară pentru dezvoltarea potențialului uman și a demnității acestuia. Națiunile Unite arată că universitățile pot contribui direct la realizarea acestui obiectiv și la susținerea învățării pe tot parcursul vieții, permițând oamenilor să-și maximizeze potențialul și să contribuie la dezvoltarea durabilă globală.

Implicarea universităților în pregătirea și educarea forței de muncă specializate

Ceea ce prezintă interes pentru administrația oricărui oraș care are o universitate este dacă acea instituție de învățământ superior aduce plus-valoare – altfel spus, dacă investițiile pe care autoritățile locale le fac în sprijinul acesteia se întorc cu profit în colectivitate.

Comunitatea trebuie să găsească printre absolvenții universității locale forță calificată de muncă. Astfel, specialiștii formați de instituția universitară trebuie să se regăsească printre angajații societăților ce își desfășoară activitatea în acea localitate sau în regiune.

Câtă vreme universitatea ar pregăti doar tineri care își pot găsi slujbe în orice altă parte, dar nu în interiorul acelei comunități, e posibil ca existența instituției de învățământ să aducă un plus de bunăstare, dar nu în măsura în care comunitatea investește. Se întărește astfel ideea că între dezvoltarea unei universități (instituție care în primul rând este subordonată, la nivel național, Ministerului Educației) și dezvoltarea unei comunități locale există o legătură strânsă, cu dublu sens. Niciuna nu se poate dezvolta într-o formă sănătoasă, dacă cealaltă componentă nu reușește să țină pasul.

Dacă universitatea este comprehensivă, acoperă o paletă largă de domenii în care oferă formare, atunci poate asigura și o forță de muncă suficientă pentru a acoperi nevoile locale și este posibil ca absolvenții cei mai buni să rămână să lucreze local – aceasta pentru că în România nu s-a dezvoltat destul de bine acest sistem al deplasării, al mișcării în spațiu a forței de muncă, și foarte mulți suntem încă legați de locul nașterii sau ce cel în care ne-am făcut facultatea. Important este să fie oferite posturi la nivelul acestor locuri de muncă, pentru că o universitate are, anual, sute sau mii de absolvenți cu diplomă de licență. 

Este de remarcat faptul că forța unei universități se măsoară în capacitatea de angajare a absolvenților săi. Universitatea din Oradea, prin asociația Alumni și cu sprijinul unor instituții descentralizate, se străduiește să își actualizeze constant informațiile referitoare la indicatorul de angajabilitate. Instituția academică încearcă astfel să realizeze o cât mai bună corelare între cererea și oferta de pe piața muncii. 

Trebuie să subliniez că Universitatea din Oradea își dorește nu doar o reprezentare regională, ci și la nivel național și internațional. Din acest motiv, oferta educațională a instituției are în vedere nu doar trendul pieței muncii din România, ci și pe cel din întreaga Europă.  

Cercetarea, contribuție a universității la dezvoltarea comunității

În ceea ce privește contribuția universităților la dezvoltarea comunităților locale, este evident că aceasta se poate regăsi în activitățile de cercetare pe care instituția de învățământ superior le desfășoară și care au legătură cu mediul socio-economic din colectivitatea respectivă sau cu impact la nivel național ori chiar mondial. 

Un exemplu simplu în acest sens poate fi cel al unei companii de produse cosmetice, care efectuează cercetări asupra florei dintr-o zonă cu ajutorul cadrelor didactice de la universitatea locală, cu scopul de a le conferi preparatelor sale avantaje inovative și competitive.

La nivel internațional găsim modele de proiecte de succes în ceea ce privește cercetarea universitară, care au pornit de la nivel local și au contribuit la creșterea economică nu doar a unei zone sau a unei țări, ci a întregii lumi. 

Un exemplu în care cercetarea universitară și-a pus amprenta asupra economiei mondiale îl reprezintă proiectele derulate de universitatea Carnegie Mellon. În acest fel au fost dezvoltați roboți autonomi pentru industrie și medicină, iar la nivel local institutul de robotică a contribuit la crearea a peste 30 de companii afiliate, în care activează peste 1000 de oameni.

Cercetarea universitară în România și necesitatea unui centru de transfer tehnologic

În ciuda evidentelor avantaje, cercetarea universitară în România se confruntă în ultima perioadă cu o problemă generată de condiția impusă cadrelor universitare pentru a ajunge la nivelul de vârf – poziția de profesor – de a realiza o cercetare științifică materializată în articole publicate în reviste de specialitate. În cele mai multe cazuri, cotate în deja-cunoscutul sistem ISI.

Acest fapt îndepărtează într-o oarecare măsură cadrul didactic de la cercetarea aplicată care nu se regăsește întotdeauna în revistele de specialitate bine cotate, dar care poate, în schimb, să-i aducă un plus de venit prin încheierea unor contracte de cercetare cu agenți economici. 

Din păcate însă, foarte puține comunități au întreprinderi și societăți comerciale care au nevoie de cercetarea teoretică, al cărei nivel este avansat și ale cărei rezultate pot fi folosite de foarte puține companii. În plus, firmele foarte mari dețin, de obicei, un centru propriu de cercetare și dezvoltare. 

Astfel, nu este chiar ușor să fie realizată o activitate comună între o companie și un departament de cercetare dintr-o universitate. În majoritatea cazurilor, acest lucru implică elemente tehnologice destul de avansate, ceea ce nu întotdeauna se regăsește la nivelul universităților.

Acesta este unul din motivele pentru care dezvoltarea centrului de transfer tehnologic de la nivelul Universității din Oradea, un proiect al Consiliului Județean, realizat în colaborare instituția universitară orădeană, reprezintă o acțiune extrem de importantă și sunt așteptări mari legate de acesta. În teorie, astfel de centre ar asigura acel element lipsă de până acum ce face legătura între cercetarea teoretică din cadrul universităților și nevoile practice de dezvoltare și cercetare de la nivelul societăților economice.

Câtă vreme sistemul legislativ de la nivelul învățământului superior românesc impune cadrelor didactice o activitate de cercetare știintifică teoretică, se generează un fenomen inflaționist în această zonă. În schimb, cercetarea aplicată are din ce în ce mai mult de suferit.

Pentru a putea veni în sprijinul comunităților locale sau regionale trebuie regândit sistemul de dezvoltare în cariera didactică universitară, astfel încât cercetarea aplicată să fie atractivă și să sprijine concret dezvoltarea în carieră. Cadrele universitare să nu mai fie obligate să scrie articole în reviste doar de dragul de a le scrie și de a realiza un punctaj necesar pentru a avea dreptul să se înscrie la concursuri de ocupare a posturilor didactice superioare celui pe care îl dețin. Evident, acest lucru ar putea contribui la îndreptarea activității de cercetare și către nevoile companiilor.

Promovarea mentalității antreprenoriale și susținerea inovării prin învățământul universitar

Capacitatea unei națiuni de a fi competitivă depinde de capacitatea economiei sale de a se inova și moderniza. Unele inovații pot crea un avantaj competitiv prin identificarea unor oportunități de piață noi sau prin oferirea de servicii unui segment neglijat de alții, așa cum arăta profesorul Michael E. Porter, într-un articol publicat, în 1990, în Harvard Business Review. 

La Universitatea din Oradea, proiectul Antreprenor pentru viitor – ANTREV, al cărui manager am fost, a avut ca principal rol dezvoltarea antreprenoriatului studențesc. 454 de studenţi înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă non-economic au fost certificaţi în urma susţinerii examenului de absolvire a programului de formare profesională, în Competenţe Antreprenoriale, la finalul lui 2020. Dintre aceștia, 330 au fost din grupuri vulnerabile, preponderant din mediul rural, aparţinând minorităţii rome, cu dizabilităţi, din comunităţile dezavantajate economic şi studenţi netradiţionali (cu vârsta de peste 24 de ani, încadraţi în categoria de persoane cu dificultăţi socio-economice).

Cursul a însumat 1260 ore, iar ca urmare a îmbunătăţirii competenţelor antreprenoriale și a realizării planului de afaceri, participanții au fost în măsură să dezvolte calităţi, aptitudini și abilităţi necesare unui antreprenor de succes, să înţeleagă mediul de afaceri și să identifice nișe profitabile în piaţă și oportunităţi corelate cu nevoile pieţei muncii.

Și distracția contează. Ce pot face autoritățile locale

Am arătat până acum cât de importantă este o universitate pentru dezvoltarea economică a unei comunități. Tocmai din acest motiv, este important ca o astfel de instituție de învățământ superior să devină atractivă pentru studenți. Tinerii nu vin la o universitate doar pentru diplomele pe care le-ar putea obține odată cu finalizarea studiilor. Ei sunt în aceeași măsură interesați și de condițiile oferite.

Pe lângă ceea ce poate oferi o universitate (condiții cât mai bune de cazare în cămin, servicii de cantină care să asigure o alimentație peste nivelul satisfăcător și la prețuri rezonabile), studenții sunt atrași de componenta socială. Hai s-o spunem clar: ei sunt interesați și de distracțiile și elementele care le pot face viața mai frumoasă în localitatea respectivă. Iar aici intervine administrația locală. 

Dacă în ceea ce privește aspectele de natură educațională și de cercetare există și a existat o colaborare strânsă în ultimii ani și multe proiecte în comun între Universitatea din Oradea și administrațiile locale, toate în sprijinul studenților, și în consecință a universității, ceea ce probabil va trebui să fie îmbunătățit de aici încolo, ca element complementar, este identificarea unor proiecte care să ofere atracție pentru tineret, altele decât zona educațională.

Iar identificarea acestor proiecte nu mai poate fi făcută strict de către instituția universitară. Pe de o parte, sunt finanțări evidente din sistemul educațional. Pe de altă parte, chiar dacă ar exista resurse financiare, niciun astfel de proiect nu se poate dezvolta fără colaborarea cu administrațiile locale, ori chiar la inițiativa acestora. Mai mult, pot exista proiecte pentru dezvoltarea unor astfel de facilități și componente de viață socială activă pentru tineri, care să nu implice universitatea în mod direct. 

Trebuie să fim pragmatici și să acceptăm că sunt extrem de puțini cei care ar fi în stare să urmeze o facultate rupți de o realitate socială, să fie aproape ca niște călugări într-o bibliotecă în care stau toată ziua să învețe.

Concluzii

O universitate are nevoie de sprijin direct și continu din partea comunității, a administrației locale. În același timp, existența universității contribuie la dezvoltarea colectivității locale cel puțin prin faptul că aduce un plus de persoane tinere, o potențială forță de muncă în zonă. Aceasta reprezintă un element de atracție pentru investitori români sau străini care au nevoie de specialiști calificați la nivel superior. 

Piedica existentă în prezent are două componente. Una poate fi înlăturată prin dezvoltarea și utilizarea într-un mod realist a centrelor de transfer tehnologic. Cealaltă componentă cade mai mult în sarcina administrațiilor locale și este despre a dezvolta această componentă de manifestare socială specifică tineretului.

Astfel se realizează această balanță – dezvoltarea continuă a universității în paralel cu comunitatea, prin sprijin reciproc.

Nu faceți din diploma de studii un scop în sine! Drumul până acolo e cu adevărat important

Universitatea din Oradea a marcat, luni, 3 octombrie, printr-o festivitate organizată în sala de sport a instituției, deschiderea noului an universitar. A fost un eveniment pe care mărturisesc că îl așteptam, după ce, din cauza pandemiei, în ultimii doi ani astfel de festivități au avut loc cu participarea unui număr restrâns de persoane.

Am simțit din nou emoțiile unui început de an academic, unul în care Universitatea din Oradea are aproape 21.000 de studenți. 

Acestora le-am atras atenția să nu facă din diploma de studii un scop în sine – drumul până acolo este cel cu adevărat important. 

Nu cereți indulgență profesorilor! Să parcurgem drumul împreună!

Bucuria obținerii unei diplome durează cam o zi și o au absolvenții, părinții, prietenii, cei dragi. A doua zi însă începe ce este mai important, respectiv ca tinerii să pună în practică tot ceea ce au învățat pentru a obține diploma. Cei din jurul lor, cei cu care interacționează se bazează pe competențele pe care ei le dobândesc. 

Dacă nu vor aplica și confirma cunoștințele acumulate în anii de facultate, acest lucru va afecta sănătatea pacienților – în cazul celor ce vor ajunge medici – ori vor putea produce pagube – dacă bobocii de azi vor deveni ingineri – sau vor afecta generații întregi de tineri, în cazul celor care vor lucra în învățământ. 

Imaginați-vă că pacienții vă sunt rude sau părinți, că o casă care se năruie este casa bunicilor sau imaginați-vă că acei copii pe care îi dezorientați sunt ai prietenilor voștri.

Le-am descris studenților aceste imagini pentru că în fiecare zi ne întâlnim cu persoane care abia au așteptat examenul de finalizare a studiilor, uitând de drumul parcurs până acolo. Le-am cerut să nu solicite indulgență profesorilor și să parcurgă acest drum – de la festivitatea de deschidere la examenul de absolvire – în echipă. Doar așa ne vom putea ține departe de erorile pe care le fac cei care învață doar pe jumătate ori care uită de educație. 

Luați toată informația de la profesori și nu vă feriți nici de iubirile studențești!

Cu sprijinul autorităților locale și județene, Universitatea din Oradea se străduiește să le ofere tinerilor condiții din ce în ce mai bune pentru activitățile din campus sau din afara acestuia. 

Studenții trebuie să conștientizeze că se află la vârsta la care se pot bucura cel mai mult de viață. Acum își pot hrăni sufletul cu bucuriile prieteniei și ale interacțiunii sociale. 

Le-am transmis să ia tot ce pot de la anii care îi așteaptă: toată informația de la cadrele didactice, toată bucuria de a fi la vârful capacităților intelectuale și fizice, toată dragostea de la familie. 

În plus, le-am dezvăluit un secret: să nu se ferească nici de iubirile studențești. Chiar dacă se vor stinge o dată cu anii de facultate și vor lăsa răni, cu timpul se vor transforma în elemente de patrimoniu sufletesc. Asta am simțit-o și eu. 

Să fim sănătoși! Să ne vedem cu bine la cursul festiv și peste ani și ani, împliniți în tot ceea ce facem!

Urmărește înregistrarea video a evenimentului de deschidere a noului an universitar: https://www.facebook.com/CausVasilePNL/videos/1139796666643824 

sursă foto: https://www.ebihoreanul.ro/stiri/aproape-21000-de-studenti-au-inceput-noul-an-academic-la-oradea-sefii-universitatii-le-au-cerut-sa-nu-fie-mediocri-174097.html