Un an al învățării continue și al adaptării constante la schimbările din jurul nostru. Un an cu provocări și realizări, cu activități diverse atât pe plan politic – ca membru al PNL și deputat de Bihor -, cât și ca membru al comunității academice, în calitatea mea de conferențiar universitar și președinte al Senatului Universității din Oradea. 

În calitate de parlamentar, am fost martor la o serie de dezbateri esențiale și am fost implicat în mod activ în procesul legislativ. Ca deputat de Bihor am contribuit la elaborarea și promovarea unor inițiative legislative menite, în primul rând, să sprijine educația. De asemenea, am fost parte a eforturilor colective pentru a aduce reforme necesare în diferite domenii.

Pe plan universitar, m-am bucurat de evoluția constantă a universității orădene și de vizitele pe care le-au făcut în Oradea atât doamna Livia Deca, ministru al Educației, cât și ambasadoarea SUA la București, doamna Kathleen Kavalec, ori Excelența Sa Yerlik Ali, ambasadorul Republicii Kazahstan. 

Blogul caus.ro a fost gazda unor analize pe care le-am realizat pe teme din educație, de la contribuția universităților la creșterea economică a comunității și despre viitorul pieței muncii, la revoluția tehnologică și patriotism.

Vă invit să parcurgeți un rezumat al principalelor mele activități în 2023. 

OPINII

Cum contribuie universitățile la creșterea economică în comunitate

Educația este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le avem pentru a transforma vieți și a crea o lume mai bună. Prin furnizarea accesului la educație de înaltă calitate, oamenii pot fi susținuți pentru a-și atinge întregul potențial, iar acest lucru poate fi realizat prin intermediul universităților. Am detaliat modul în care universitățile pot susține creșterea economică acționând sub forma unor centre de cercetare și dezvoltare și cum pot contribui la pregătirea și educarea forței de muncă viitoare. Amănunte, pe website-ul caus.ro.

Viitorul pieței muncii și abilitățile de care tinerii au nevoie într-o eră a tehnologiei

Pe măsură ce tehnologia și economia evoluează, se transformă și abilitățile de care au nevoie tinerii pentru a reuși pe piața forței de muncă. Viitorul cere noi competențe, iar universitățile au nevoie să-și adapteze curricula pentru a-i pregăti pe studenți în acest scop. Studenții au nevoie ca, pe lângă informațiile acumulate din materiile ”clasice” pe care le studiază, să primească date care să-i ajute să-și dezvolte gândirea critică, să fie capabili să obțină ei informația și să identifice sursele de încredere. Detalii, pe blogul caus.ro.

Cum ar putea fi îmbunătățit, prin costuri reduse, sistemul educațional din România

Sistemul de educație din România ar putea fi îmbunătățit cu costuri suficient de mici. În primul rând, datorită structurii costurilor în învățământul preuniversitar, respectiv învățământul universitar și cercetare, elaborarea unor legi separate este de real ajutor. 

E necesară o clarificare în legea salarizării privind poziționarea corectă a funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar în ierarhia de salarizare, identificarea și stabilirea unui parcurs clar în ceea ce privește dezvoltarea carierei didactice. Un element deosebit de important și care se regăsește și la învățământul superior îl reprezintă debirocratizarea masivă a sistemului. Mai multe detalii despre acest subiect, aflați pe pagina mea de internet.

Facultatea de doi ani – o soluție la criza forței de muncă?

Prin proiectul legii învățământului superior este introdus ciclul de studii universitare de scurtă durată. Acestea se derulează pe parcursul a doi ani, corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii, iar la final este acordată o diplomă de absolvire. Introducerea acestei ”trepte” în învățământul universitar ar putea reprezenta o soluție pentru angajatorii se confruntă cu o criză de candidați specializați, care afectează piața muncii din România. Aflați detalii despre acesta pe blogul caus.ro.

Ce valori trebuie promovate în instituțiile de învățământ din România

Întregul sistem pe care a fost clădită societatea românească este bazat pe egalitatea dintre indivizi. Diferențele apar doar în momentul în care ne raportăm la familie. În schimb, în societățile liberale individul este pe primul loc. Se pune preț pe independența față de familie și nu sunt importante legăturile de rudenie ori de prieteni, cât obiectivele comune, preocupările din același domeniu. 

În acest context, se pune întrebarea ce valori ar trebui promovate prin sistemul de educație din România pentru a ne conduce la o dezvoltare socială? Analizez această temă pe site-ul meu caus.ro.

Educația mea: de la bazele puse de părinți, la dascălii-”cheie” din școală și facultate

Cred că lucrul cel mai important din educația mea, care a contribuit la formarea mea ca om, a fost ideea transmisă de câțiva dintre dascălii pe care i-am avut, potrivit căreia fondul este esențial, nu forma. Am fost îndrumat să-mi îndrept atenția acolo, arătându-mi-se că mai important decât adevărul este miezul adevărului. 

În cea mai importantă etapă a formării personalității mele mi-au fost insuflate, ca principale valori, bunul simț, demnitatea și respectul față de celălalt. Acesta este și motivul pentru care am luptat și lupt pentru adăugarea componentei educaționale la transferul de informație în procesul de formare a tinerilor. Citiți mai multe pe pagina mea de internet – caus.ro .

Revoluția tehnologică | Relevanța rolului meu în analiza acesteia

Revoluția tehnologică în domeniul Inteligenței Artificiale (IA) a redefinit paradigmele societății moderne. De la asistenți virtuali la mașini autonome și analiză avansată a datelor, IA transformă viața noastră. Această tehnologie are aplicații în multe domenii, printre care medicină, transport ori finanțe, motiv pentru care oferă oportunități extraordinare și provocări etice.

Ca dascăl, știu că este necesar ca viitoarele generații să învețe și să înțeleagsă aspectele tehnice și etice ale acestei tehnologii în continuă evoluție. De asemenea, în calitatea mea de membru în forul legislativ al țării pot contribui la elaborarea politicilor publice și a reglementărilor adecvate în domeniul Inteligenței Artificiale, care să protejeze drepturile individuale și să respecte valorile etice fundamentale. Detalii, pe blogul meu – caus.ro .

Despre inteligență, gândire critică și (ne)reușite

Mi-am dorit dintotdeauna să înțeleg mecanismul prin care oamenii, oricât de inteligenți ar fi, nu au parte de succes în diverse domenii ale vieții. Am căutat să obțin răspuns la întrebarea, aparent paradoxală, ”de ce inteligența nu garantează deșteptăciunea?” și încerc să aflu de ce unii oameni inteligenți nu manifestă gândire critică.

În materialul publicat pe blogul meu mi-am propus să realizez o radiografie a legăturii dintre inteligența rațională, gândirea critică și succesul ori insuccesul pe care îl au oamenii în acțiunile lor. În plus, am căutat argumente pentru a afla de ce inteligența rațională nu garantează succesul. Amănunte, pe site-ul caus.ro .

Patriotismul – între respectul față de patrie și mândria de a aparține unei comunități

Ce înseamnă patriotism? În primul rând, respect față de patrie – iar patria nu se referă la popor, ci la teritoriul dintre granițele unei țări, locul unde s-a format o identitate culturală și națională. Patriotismul înseamnă să cunoști și să respecți limba și istoria țării tale. 

Pentru a fi patriot, trebuie să ai senzația că locul tău e în țara la care te raportezi, că te simți bine acolo. Să trăiești emoții precum devotamentul și dragostea față de patrie, fără să cazi în extreme. Să știi care sunt valorile țării, să ai grijă de ele, fără a fi ofensator la adresa altora. Citiți mai multe pe pagina mea de internet – caus.ro .

ACTIVITATE ÎN PARLAMENT

MARTIE 2023 

• Vizită la Chișinău, alături de o delegație a Camerei Deputaților din Parlamentul României

Am participat, în a doua parte a lunii martie, împreună cu o delegație a Camerei Deputaților din Parlamentul României, la întrevederi cu reprezentanți ai Legislativului și Guvernului Republicii Moldova. Au fost discutate modalitățile prin care Parlamentul României poate ajuta instituția similară de la Chișinău în procesul de reforme legislative și aderare la Uniunea Europeană și NATO. Un alt subiect l-a constituit securitatea energetică a Moldovei. 

• Studenții din cadrul unei instituții de învățământ militar, declarați inapți, pot continua studiile, fără a primi grad militar

Am susținut, în cadrul Comisiei de Învățământ, Propunerea legislativă nr.724/2022, ce are ca scop completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Este vizată situația în care un student admis într-o instituție de învățământ militar, din cauze ce nu fi sunt imputabile, este declarat inapt prin decizie medicală definitivă de către autoritățile competente. Noua reglementare îi permite să poată continua studiile, fără să primească grad militar.

• Aviz favorabil pentru organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie

Prin acest proiect de lege sunt stabilite norme clare în baza cărora va fi realizată intervenția autorităților administrației publice locale în vederea prevenirii separării copilului de familia sa, respectiv la menținerea copilului în familie. Aplicarea acestor norme va duce la scăderea numărului copiilor care intră în sistemul de protecție specială a statului, concomitent cu întărirea rolului și intervenției autorităților de la nivel local, responsabile cu acest domeniu.

APRILIE 2023

• Tinerii vor primi sume mai mari pentru a-și cumpăra o mașină ori să-și renoveze locuința

Pe 5 aprilie, în cadrul Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, a fost dat raport de adoptare privind programele ”Student Invest” și ”Family Start”. Cele două proiecte dedicate tinerilor susțin valori indispensabile, precum educația și familia. Prin Student  Invest, statul garantează 80% din credite bancare de maximum 50.000 lei, acordate tinerilor între 18 și 31 de ani, pe o durată de cel mult 10 ani. În cazul programului Family Start, suma împrumutată poate atinge 75.000 de lei. 

Cu acești bani, studenții își vor putea achita taxele de studii, de cămin și rechizitele, ori își pot cumpăra laptopuri sau plăti costul unor intervenții chirugicale. Tinerele familii pot suporta, din aceste credite, cheltuielile cu nunta sau cu nașterea unui copil ori pot da avans pentru o mașină sau o locuință. 

• Lege pentru emiterea titlurilor de proprietate în cazul terenurilor din zone necooperativizate

În Camera Deputaților, am votat și adoptat legea care vizează posibilitatea eliberării titlurilor de proprietate în arealele necooperativizate, din perioada comunistă. Este vorba despre acele locuri unde evidențele de carte funciară și chiar registrele agricole nu mai reflectă situația corectă a terenurilor, astfel că deținătorii au mari probleme în dovedirea proprietății.

Potrivit noii legi, titlul de proprietate se poate emite autorilor inițiali sau moștenitorilor acestora pentru suprafețele de teren intravilan sau extravilan aferente zonelor necooperativizate, care nu au fost reconstituite în temeiul legilor fondului funciar și sunt în posesia persoanelor fizice. 

MAI 2023

• Au fost adoptate Legile Educației

Senatul a adoptat, pe 22 mai, cele două legi ale Educației. Unul dintre proiectele de lege face referire la învățământul preuniversitar, iar cel de-al doilea la învățământul superior. 

Proiectul de lege privind legea învățământului preuniversitar a fost adoptat cu 81 de voturi „pentru” și 28 de voturi „contra”. De cealaltă parte, proiectul de lege referitor la învățământul superior a fost adoptat cu 79 de voturi „pentru” și 28 „împotrivă”. Cele două legi au fost trimise spre promulgare președintelui Klaus Iohannis. 

IUNIE 2023

• Rezumatul activității mele de deputat în perioada septembrie 2022 – iunie 2023

În calitatea mea de deputat și vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, în perioada septembrie 2022 – iunie 2023, am desfășurat următoarele activități:

• 13 luări de cuvânt;
• 8 declarații politice;
• 114 de propuneri legislative dintre care 31 au fost deja promulgate 
• 1 întrebări și interpelari.

Pentru mine, ca parlamentar, a existat și există o singură mare prioritate, românii, și mai ales cei din Bihor. Cei față de care sunt răspunzător să le reprezint nevoile și interesele în Camera Deputaților. Problemele lor nu mi-au fost străine, iar la Birourile parlamentare din Oradea și Salonta, ușile sunt  mereu deschise pentru cei deciși să se implice sau care au nevoie de ajutorul ce poate fi oferit de către un parlamentar.

IULIE 2023

• Au fost promulgate Legile Educației

Am participat, pe 4 iulie, la promulgarea Legilor Educației, în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni. Noile legi ale educației, susținute și promovate de PNL, au ca scop îmbunătățirea calității învățământului și sprijinirea cadrelor didactice. 

Este responsabilitatea noastră să încurajăm tinerii să-și atingă potențialul și să oferim viitoarelor generații instrumentele de care au nevoie pentru a naviga cu succes într-o lume în perpetuă schimbare

Legea privind învățământul preuniversitar a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 613/5 iulie 2023, iar cea privind învățământul superior, publicată în Monitorul Oficial nr. 614/5 iulie 2023 .

• Adio, dosar cu șină!

Dosarul cu șină a fost interzis, iar instituțiile publice nu vor mai avea voie să ceară copii ale avizelor sau documentelor care au fost emise de către alte instituții publice. Prevederile sunt parte dintr-o lege inițiată de parlamentarii PNL, promulgată în ianuarie 2023 și care a intrat în vigoare pe 4 iulie 2023.

SEPTEMBRIE 2023

• O nouă sesiune parlamentară

Începutul lunii septembrie a programat debutul unei noi sesiuni parlamentare, cea de-a doua a anului. Am pornit la drum luni, 4 septembrie, cu întâlniri în cadrul birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților și cu două ședințe de plen separate pentru cele două camere.

• Împrumuturi fără dobândă, din bugetul local, pentru instituții

La inițiativa parlamentarilor Partidului Național Liberal, propunerea legislativă de modificare și completare a articolului 72 din legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale vine să acopere o lacună din legislația actuală în materia acordării de împrumuturi temporare pentru unele activități sau instituții publice.

Astfel, instituțiilor locale li se pot acorda împrumuturi fără dobândă, din bugetul local, pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

OCTOMBRIE 2023

• Prioritate pentru femeile însărcinate și persoanele însoțite de copii

Președintele României a promulgat proiectul PNL, al cărui co-inițiator sunt, care prevede ca femeile însărcinate și persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani să aibă prioritate la casieriile sau ghișeele entităţilor publice şi private, precum şi la serviciile oferite de acestea. Totodată, proiectul prevede și amenajarea unor locuri de parcare rezervate femeilor însărcinate și persoanelor însoțite de copii cu vârsta de până la 5 ani în spațiile de pe lângă clădirile instituțiilor publice și ale unităților publice comerciale și private.

Prin această lege, sunt stabilite și amenzi pentru cei care nu respectă prevederile sau încalcă obligațiile de a amenaja, rezerva și/sau semnaliza locurile de parcare. 

• Declarație politică susținută în Camera Deputaților pe tema consumului de droguri în rândul copiilor

Pentru orice părinte ce poate fi mai grav ca al lui copil să consume droguri sau să cadă pradă comportamentului deviant, antisocial sau doar imprudent al unui consumator de droguri? Elevilor din ziua de azi le sunt accesibile multe lucruri, inclusiv drogurile de mare risc, ceea ce face necesară o reacție socială puternică și conjugată, în care instituțiile statului, părinții și școala trebuie să acționeze împreună, nu separat, și cu atât mai puțin unii împotriva celorlalți. Declarația poate fi urmărită VIDEO aici. 

• Digitalizăm serviciile medicale din România

Am adoptat, în ultima zi a lunii octombrie, în plenul Camerei Deputaților, o inițiativă legislativă a cărui co-inițiator sunt și care modifică articolul 138 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel încât furnizorii de servicii medicale de specialitate să înregistreze, stocheze, prelucreze şi să transmită, atât în formă tipărită, cât şi în formă electronică datele colectate rezultate din activitatea proprie.

Măsura adoptată are un impact bugetar pozitiv pe termen mediu și lung determinat de economiile de cheltuieli pe care le va produce la nivelul furnizorilor de servicii medicale, atât din punct de vedere birocratic, cât şi din perspectiva creşterii calităţii actului medical.

NOIEMBRIE 2023

• Legea ce crește pensiile românilor, adoptată în Camera Deputaților

Ne-am ținut promisiunea de a susține și prin vot în Parlament creșterea pensiilor și pe 20 noiembrie am adoptat în Camera Deputaților Proiectul de Lege ce va crește pensiile românilor.

PNL continuă să crească pensiile. În ultimii trei ani, am majorat pensiile cu 40% și de fiecare dată am făcut-o cu responsabilitate și calcule serioase. Ca urmare a majorărilor făcute de PNL, vârstnicii au primit pensii în mod real mai mari, care le-a crescut puterea de cumpărare.

ACTIVITATE ÎN TERITORIU

MARTIE 2023

• Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, am fost prezent la un eveniment organizat de colegii mei din cadrul PNL Salonta. Le-am felicitat pe doamnele care au ales să se implice în politică și le-am oferit buchete de flori în semn de admirație și respect.
• Alături de vicepreședintele CJ Bihor, Mircea Mălan, am participat la o întâlnire cu comunitatea locală din Cefa. Astfel de acțiuni, ce vor deveni obișnuite, au scopul de a discuta deschis cu cetățenii, de a le asculta părerile și problemele, pentru a găsi cele mai bune și rapide soluții la acestea.
• Experiența și înțelepciunea Seniorilor Liberali este și va fi întotdeauna importantă pentru noi, ca politicieni. Este motivul pentru care am considerat important să particip, alături de colegii mei, la alegerile Organizației de Seniori a PNL Bihor.

APRILIE 2023

• Pe 20 aprilie, Oradea a sărbătorit un eveniment major din istoria sa – 104 ani de la intrarea în urbe a trupelor române eliberatoare, în frunte cu Generalul Traian Moşoiu. În sfânta zi de Paște a anului 2019, armata română a eliberat orașul de sub regimul bolşevic al lui Bela Kun.
• Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a anunțat că proiectul Drumului Expres Arad – Oradea a fost împărțit în două etape, din punct de vedere al finanțării cu fonduri nerambursabile. Astfel, Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic vor fi finanțate cu fonduri europene din perioada de programare 2014 – 2020, în timp ce execuția lucrărilor va fi decontată din Programul Operațional Sectorial „Transport” 2021 – 2027.

MAI 2023

• Aula Magna a Universității din Oradea a găzduit, pe 26 mai 2023, ceremonia festivă ce a marcat împlinirea a șase decenii de la reînnodarea tradiției învățământului superior în urbea de pe Crișul Repede. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților locale și județene, majoritatea rectorilor instituțiilor de învățământ academic din România, rectori ai universităților partenere din cadrul EU GREEN, reprezentanți ai autorităților centrale, cadre didactice de ieri și de azi, numeroși studenți. 

În atmosfera iluministă a sfârșitului secolului al XVIII-lea a luat ființă la Oradea, la 17 martie 1780, Academia Regală Catolică de Drept din Oradea, fondată de Maria Tereza a Austriei, având inițial doar Facultate de Filozofie și completată, la 17 iunie 1788, cu Facultatea de Drept, cea mai veche facultate nu numai de pe cuprinsul României actuale, ci și dintr-o vastă regiune a Răsăritului European. 

AUGUST 2023

• Vineri, 25 august 2023, pentru aproape două ore, doamna ministru al Educației, Ligia Deca, a fost oaspete al Universității din Oradea. Reprezentantul guvernului și-a început vizita în campus, la „Casa Muzicii”, noul și modernul sediu al departamentului de profil din cadrul Facultății de Arte. În scurtul său popas la Biblioteca Universității din Oradea, Ligia Deca a avut ocazia de a scrie câteva rânduri în Cartea de Onoare a instituției. A urmat apoi o scurtă întâlnire de lucru, care a avut loc în sala Consiliului de Administrație al Universității din Oradea, la care am participat alături de prorectorii și o parte din decanii instituției academice. 

SEPTEMBRIE 2023

• Am avut deosebita onoare să o primim, pe 25 septembrie, în vizită la Universitatea Oradea, pe Excelența Sa, doamna Kathleen Kavalec, ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în România. După întâlnirea desfășurată în sala Consiliului de Administrație, ambasadoarea Statelor Unite ale Americii a făcut o scurtă plimbare prin campus și a vizitat Biblioteca Universității din Oradea. Cu acest prilej, demnitarul american a scris, în limba română, câteva cuvinte în Cartea de Onoare a instituției: „Mulțumesc frumos pentru primirea atât de călduroasă și sperăm să continuăm colaborarea strânsă cu Ambasada SUA în România”.
• Pe 2 septembrie, am participat, la Ștei, alături de colegii mei liberali, la Zilele Orașului. Cu această ocazie am depus o jerbă de flori la bustul poetului Miron Pompiliu și am fost prezent la ședința festivă de la Casa de Cultură din localitate.
• Înapoi la școală! Pe 11 septembrie a început un nou an de învățământ, moment marcat de aproape trei milioane de elevi din România. E primul an școlar cu noua Lege a Educației în vigoare. Le-am transmis mult succes tuturor copiilor de grădiniță, elevilor, educatorilor și profesorilor în noul an. 

OCTOMBRIE 2023

• Am participat, pe 2 octombrie, la ceremonia deschiderii noului an de învățământ la Universitatea din Oradea. Sala Polivalentă a instituției s-a dovedit a fi prea mică pentru mulțimea studenților, profesorilor și părinților dornici să ia parte la ceremonia inaugurală. Le-am transmis studenților că trebuie să se pregătească pentru o nouă etapă a adevărului și că înțelepciunea e mai importantă chiar decât noile tehnologii, iar diferența o vor face ei, fiecare dintre ei.

NOIEMBRIE 2023

• Am primit, pe 3 noiembrie, la Universitatea din Oradea, vizita Excelenței Sa Yerlik Ali, ambasadorul Republicii Kazahstan la București. Acesta s-a declarat interesat de o colaborare instituțională, dintre instituția de învățământ superior din inima Bihorului și universitățile din Kazahstan. ”Sper că veți fi un ambasador în ambele sensuri, reprezentând și interesele României în țara dumneavoastră, atunci când situația vă va permite”, i-am transmis Excelenței Sale. De remarcat că Universitatea din Oradea are deja încheiate trei acorduri de colaborare cu instituții academice din Kazahstan.
• Pe 10 noiembrie, am avut onoarea de a-l avea printre noi, la Universitatea din Oradea, pe prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, personalitate de excepție a agronomiei naționale și europene, un nume de referință și o prezență de seamă în toate centrele academice în care se studiază agronomia, căruia i-a fost acordat titlul de „Doctor Honoris Causa”. Pentru mine e un plus de bucurie și un plus de onoare să fim colegi și la Universitatea din Oradea, pentru că eu știu că sunt ore, zile, luni, de muncă, pe care cel sărbătorit de noi astăzi le-a depus în slujba învățământului. 

ALTE EVENIMENTE

• Pe 24 mai, Partidul Naţional Liberal a împlinit venerabila vârstă de 148 de ani. Din 1875 ne aflăm în slujba românilor şi de istoria noastră se leagă unele dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României: obținerea independenței de stat, ridicarea României la rang de regat, Războiul de întregire a neamului și crearea României Mari, adoptarea Constituției din 1923 sau relansarea economică după criza din 1929–1933.
• PNL continuă să sprijine dezvoltarea antreprenoriatului și să garanteze condițiile necesare pentru crearea de noi locuri de muncă. Peste 1400 întreprinderi sociale se vor deschide cu ajutorul fondurilor europene, generând un număr estimativ de peste 3000 de locuri de muncă atât în urban, cât și în rural. În primăvară, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat, în consultare publică, ghidurile solicitantului pentru apelurile de proiecte destinate economiei sociale finanțate prin Programul Educației și Ocupare și prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, cu un buget total de peste 214 milioane euro.
• Partidul Naţional Liberal este promotorul României digitale și a noilor tehnologii. În acest sens, în luna iulie a fost semnat contractul de 177 de milioane de euro pentru migrarea a cel puțin 30 de aplicații în viitorul Cloud Guvernamental, un pas important pentru debirocratizarea României și pentru eficientizarea interacțiunii cu instituțiile statului.
• În vara acestui an am participat la expoziția „Umăr la Umăr”, inaugurată recent la sediul UNESCO și prin care e sărbătorit meșteșugul țeserii tradiționale a cămășilor cu altiță în România și Republica Moldova. Evenimentul, organizat cu sprijinul Ministerul Culturii al Republicii Moldova, este dedicat înscrierii „Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității și celebrării, în acest an, a celei de-a 20-a aniversări a Convenției privind salvgardarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial. 
• Consiliul Județean Bihor a semnat cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării contractul de finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență pentru modernizarea și digitalizarea Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” și reabilitarea bibliotecilor din Sânmartin, Sântandrei și Oșorhei. Îmi doresc ca tinerii din ziua de astăzi să redescopere lectura, într-un ambient plăcut și modern.
• Pe 20 august Partidul Național Liberal a marcat 159 de ani de la nașterea marelui om politic Ion I. C. Brătianu. Născut într-o familie cu tradiții liberale, a marcat evoluția României într-o perioadă de profunde transformări. Președinte al PNL din 1909 până la sfârșitul vieții sale (în 1927), a adaptat partidul la noul context de după Primul Război Mondial, când viața politică din toată Europa se așeza pe noi coordonate și partide cu tradiție dispăreau.
• Șapte unități școlare din Oradea vor intra anul viitor în reabilitare energetică, după ce în cursul ședinței de miercuri, 13 septembrie, consilierii locali au aprobat documentațiile tehnico-economice și indicatorii tehnico-economici – faza Proiect Tehnic, aferente acestor investiții. Aceste reabilitări sunt finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în vederea creșterii eficienței energetice în conformitate cu strategia de dezvoltare a municipiului.
• Angajamentul luat de guvernul condus de PNL față de profesorii din România devine realitate: au fost alocați bani din Fondul de rezervă bugetară pentru primele de carieră didactică și prima de carieră profesională. Mecanismul a fost realizat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene de la acea vreme, Marcel Boloș și prevederile au fost incluse într-un act normativ aprobat de guvernul Nicolae Ciucă. Plățile au fost efectuate direct pe card, în intervalul 20-27 octombrie.
• Continuăm să sprijinim copiii din familii vulnerabile, prin acordarea de tichete educaționale. Alocarea se face prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, negociat de ministrul Marcel Boloș și aprobat în timpul mandatului de premier al președintelui PNL, Nicolae Ionel Ciucă. Vor fi acordate tichete sociale în valoare de 500 de lei preșcolarilor și elevilor de nivel primar și gimnazial înscriși în unități de învățământ de stat și care provin din medii dezavantajate. 
• Combaterea agresivității în mediul școlar este o prioritate a PNL și a Ministerului Educației. O serie de programe de reducere a violenței vor fi derulate în sute de școli din România, în scopul creării unui climat sigur și pașnic în spațiul de învățământ.
• Ministrul Dezvoltării a fost, pe 22 noiembrie, într-o vizită de lucru în Bihor, unde s-a întâlnit cu autoritățile publice locale și a discutat despre proiectele finanțate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. În județ vor fi implementate 14 sisteme de distribuție a gazelor naturale, finanțate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, ca urmare a semnării ordinului comun al miniștrilor dezvoltării și energiei.
• Pe 24 noiembrie am comemorat 96 de ani de la moartea marelui nostru înaintaș politic, Ion I. C. Brătianu. Personalitate marcantă a începutului de secol XX, a fost artizanul politic al Marii Uniri de la 1918 și a pus bazele Partidului Național Liberal în perioada interbelică. Liberalii de azi au datoria morală de a ține vie amintirea celui mai mare om politic din România de acum o sută de ani.

Un an nou fericit și prosper!

Ai întrebări sau vrei să propui o inițiativă legislativă? 

SCRIE-MI! 

www.caus.ro

Oradea, Bd. General Gheorghe Magheru, nr.7, jud. Bihor

• Importanța educației în formarea unei personalități
• Bazele educației unui cadru didactic
• Oamenii importanți în parcursul educațional
• Alegerile educaționale și motivația

Importanța decisivă a educației în formarea unei personalități

Dacă vorbim despre personalitate ca fiind suma caracteristicilor care definesc individul, educația are un rol esențial, pentru că poate genera o modificare radicală în ceea ce privește modul de gândire. Până la urmă, asta e important – de acolo derivă toate.

Cred – și sper – că lucrul cel mai important din educația mea, care a contribuit la formarea mea ca om, a fost ideea transmisă de câțiva dintre dascălii pe care i-am avut, potrivit căreia fondul este esențial, nu forma. Am fost îndrumat să-mi îndrept atenția acolo, arătându-mi-se că mai important decât adevărul este miezul adevărului. 

Profesorii m-au făcut să înțeleg că, și atunci când sunt convins că am dreptate, să accept că și celălalt poate avea dreptate și că e posibil să privim amândoi același adevăr din unghiuri diferite.

Este, de fapt, un principiu care se regăsește în mecanica cuantică. Adevărul capătă forme diferite în funcție de unghiul din care privești.

Parcursul meu educațional

Procesul meu educațional a cuprins, pe lângă anii de școală primară, gimnazială și liceu, studiile pentru obținerea diplomei de licență în Matematică, în 1989, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a celei de licență în Științe Economice – la Universitatea din Oradea, în 2001, ori a celei de doctor în matematică, anul următor, la aceeași universitate clujeană.

Între 2004 și 2009 am urmat, la Oradea, masterul în Economie cantitativă și Finanțe, master în Management educațional și Formarea profesorilor, în timp ce la Universitatea din Orleans (Franța) am dobândit diploma de master în Economie și Finanțe.

În 2011 am absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității ”Vasile Goldiș” din Arad. Din 2008 sunt conferențiar universitar și am ocupat, pe rând, funcțiile de prodecan al Facultății de Științe din Oradea (2005-2008), cancelar general al Senatului Universității din Oradea (2012 – 2016), iar din 2019 sunt președinte al Senatului universitar.

În 2020 am fost ales deputat pe listele PNL Bihor, iar din martie 2022 sunt vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților.

Bazele educației care m-a ajutat să devin cadru didactic

Procesul educațional prin care am trecut a însemnat atât educație, cât și transfer de informație. În privința transmiterii de cunoștințe, la aceasta au contribuit toți dascălii mei. În schimb, câteva persoane și-au pus amprenta asupra educației mele.

În primul rând a fost mama, care a încercat să se asigure că țin cont de orice sfat bun primit de-a lungul vieții. În cadrul familiei am învățat respectul pe care l-am purtat și pe care îl voi purta mereu profesorilor.

La rândul său, tatăl meu mi-a oferit adevărate lecții de demnitate. Impozant din punct de vedere fizic, tata nu mi-a transmis niciodată senzația de forță atunci când am fost nevoit să răspund pentru năzbâtiile mele. Însă discursurile pe care mi le-a ținut au fost puncte de referință și au generat de fiecare dată schimbări în comportamentul meu, consolidându-mi părțile bune.

În copilărie am avut parte de o experiență aparte la grădinița pe care, pentru scurt timp, am urmat-o într-un sat din județul Cluj. A fost momentul în care am constatat că eram privit altfel, pentru că eram ”copil de oraș”. La vremea respectivă, locuitorii din mediul rural aveau un plus de respect față de orășeni. Mă bucur că, la scurt timp, am înțeles că acea formă de respect era, în fapt, o manifestare de bunătate venită din sufletul celor care, născuți și crescuți la țară vedeau viața în forme mai simple. A fost, fără să știu la acea vreme, una din primele lecții de viață în urma căreia am învățat că respectul se câștigă; nu se impune și nu se cerșește.

Multe dintre primele lecții de educație le-am primit în timpul vacanțelor petrecute la bunicii din partea tatălui, într-un sat din Bihor, vremuri de care îmi aduc aminte cu atâta drag.

Am avut norocul ca o bună parte a primilor șapte ani din viată să-i petrec în satele bunicilor.

„Scoală, copchile, că tre’ să me’i la grădiniță” sau „Hai acasă, pruncule, că-i târzâu” nu sunt citate din Creangă, ci amintiri din propria-mi copilărie, cuvinte rostite când de bunica din partea mamei, când de cea din partea tatălui meu. Un lucru însă, în afara vorbelor, s-a dezvoltat în subconștientul meu fără să fie nevoie să mi-l spună nicio bunică: cinstea, la oamenii simpli de la țară, nu este o virtute, este parte a modului de a fi, e naturală. La fel ca bunătatea lor. Poate că nu atât de bogată în jucării (deși am avut și eu mașinuță cu baterii), copilăria mea a fost bogată în oameni buni. Iar bunătatea, dacă ai noroc, se ia.

Experiențele acelor ani m-au ajutat să apreciez și mai mult oamenii de la țară.

Primii ani de școală mi-a adus în viață o doamnă pe care nu o voi uita niciodată, învățătoarea Maria Prada, care m-a cucerit prin felul său de a fi. A fost prima care a intuit înclinația mea spre matematică și le-a atras atenția părinților mei să contribuie la dezvoltarea acestui potențial. Mă înclin și azi în fața domniei sale. Datorită sfaturilor dumneaei am ajuns ca, la gimnaziu, să fiu elev al unei excelente profesoare de matematică, doamna Bejan. Păstrez și acum extemporalul notat cu +11 de către doamna profesoară, pe de o parte din cauza unui natural și, sper, de iertat orgoliu și pentru că a constituit un puternic impuls în orientarea mea în carieră.

Profesorii-cheie în parcursul educațional. Influența colegului de cameră din studenție

Pe lângă oamenii și momentele care mi-au marcat începuturile procesului educațional, au fost și dascăli și colegi pe care îi consider adevărați piloni ai educației mele.

Unul dintre aceștia a fost profesorul de matematică Valer Ardelean, primul meu diriginte din perioada liceului. La fel ca și la început de gimnaziu (când m-am străduit, la sugestia doamnei învățătoare, să ajung în una din clasele doamnei Bejan), am optat pentru liceul de chimie industrială „Sinteza” (de data aceasta în urma sugestiei doamnei profesoare Bejan). Dumneaei mi-a recomandat să susțin examenul de admitere la „Sinteza” și nu la „Gojdu” (liceu mult mai titrat la acea vreme), pentru a avea șansa să lucrez cu cel ce mi-a fost profesor, diriginte și mentor, unul dintre cei mai buni „profi” de mate’ la acea vreme.

Dincolo de felul său unic de a fi – pe care cei care l-au cunoscut îl știu foarte bine -, profesorul Ardelean avea acea calitate, tot mai greu de găsit la dascălii de azi, și cu atât mai importantă, de a ști ce, cât și cum să ceară de la elevi. Acel CUM era felul lui de a fi. CE și CÂT au făcut diferența.

Era profesorul cu una din cele mai mari rate de absolvenți de liceu care au devenit studenți. (Nota bene: pe atunci, a intra la facultate nu era un lucru ușor de realizat.) Chiar dacă utiliza uneori metode neortodoxe sau celebrele sale expresii neprotocolare, nu am simțit niciodată lipsă de respect față de noi, elevii.

Am învățat multe de la domnul profesor Valer Ardelean. Printre ele, să respect actul didactic și profesorii, să înțeleg ce însemna statutul meu de elev și felul în care mă raportam la instituție, dascăli și procesul de învățare.

Însă cea mai importantă lecție primită de la profesorul meu de matematică din liceu a fost verticalitatea, lupta pentru propria idee, pentru propria convingere.

După clasa a X-a, competențele profesorului Ardelean au determinat ”răpirea” domniei sale la liceul ”Emanuil Gojdu”. Locul de diriginte al clasei din care făceam parte a fost preluat, până la finalul liceului, de profesorul Nicolae Muraru. Acesta și-a pus puternic amprenta asupra educației mele pentru că, inginer fiind, ne-a deschis, mie și colegilor mei, apetitul de a căuta aplicații pentru toate teoriile studiate. Domnia sa ne-a învățat să nu uităm că suntem ființe sociale, că e nevoie să socializăm ca să păstrăm cât mai mult în amintire imaginea colegilor de clasă.

Un alt dascăl care mi-a marcat traseul educațional a fost profesorul de fizică Balogh Pal. Avea o tușă de exotism în modul în care își preda lecțiile și a încercat, într-un fel neașteptat, să mă convingă să particip la olimpiada de fizică.

Domnia sa mi-a arătat că sunt situații în care gândul e mai important decât fapta.

Sunt mulți cei care au contribuit, în mai mare sau mai mică măsură, la formarea mea. Probabil, dacă aș scrie un roman, i-aș putea aminti pe toți. Cu unii dintre ei am avut bucuria de a fi coleg în cei doi ani de la începutul carierei mele profesionale, când am avut șansa de a fi profesor chiar în cadrul liceului absolvit.

Alături de profesorii mei, o tușa de culoare au adăugat educației mele și unii din colegii din anii de studenție. Îmi aduc aminte de unul din colegii de cameră, student la Drept. Eu fiind boboc la Matematică, iar el în anul al treilea de studii, m-a luat la întâlnirile cu colegii lui de an. În acest fel am avut ocazia să particip la multe și lungi dezbateri pe spețe juridice, ceea ce m-a ajutat să dezvolt o nouă formă de abordare logică a problemelor de orice fel, iar asta îmi e de folos și în activitatea curentă. De asemenea, cel ce mi-a fost coleg de cameră până la terminarea facultății, astăzi profesor la Facultatea de Fizică de la Universitatea Babeș-Bolyai, care, prin exemplul personal, mi-a insuflat și dezvoltat simțul responsabilității și al răspunderii.

Am avut, cred eu, și un gram de noroc atunci când a fost vorba de colegii pe care i-am avut în acest întreg proces de dezvoltare personală. Cei buni au fost cu adevărat buni, iar ceilalți au fost puțini.

Motivațiile alegerilor educaționale

Toate alegerile pe care le-am făcut pe drumul meu educațional și profesional au venit firesc, ca urmare a experiențelor și oamenilor care mi-au format educația și care mi-au influențat destinul.

Studiul matematicii în studenție a fost o alegere naturală, pentru că stilul de a lucra matematic îl avea deja format din liceu. Facultatea a adus, mai degrabă, un plus de cunoștințe, decât de abilități.

La Științe Economice am ajuns în căutarea aplicațiilor studiilor matematice. Simțeam nevoia să activez într-o zonă în care să simt și să pun în practică matematica. Astfel am ajuns să înțeleg mai bine și chestiunile economice.

Dreptul a reprezentat o pasiune dezvoltată din perioada studenției, ca urmare a dezbaterilor pe teme juridice la care am participat alături de colegul meu de cameră din primul an de studenție. Recunosc însă că și în perioada liceului am simțit o atracție spre științele juridice, deoarece logica pe care o presupune procesul de justiție are legături strânse și uneori neașteptate cu logica matematică. Am înțeles că, deși avem impresia că justiția este rezultatul unui proces subiectiv, în spatele acesteia stau algoritmi logici obiectivi.

Evident că studiile juridice îmi sunt de ajutor, ca deputat, în procesul legislativ. M-au ajutat să înțeleg inclusiv mecanismul de funcționare și organizare a Parlamentului și parcursul unui proiect legislativ de la inițiativă, la adoptare.

Traseul meu educațional mi-a insuflat respectul față de profesori, care la acea vreme nu era dat de nivelul de pregătire (oricum, ridicat în aproape toate cazurile), ci era generat cu precădere de calitatea umană. Am înțeles că, într-o societate civilizată, dascălul este o adevărată instituție. Pentru că într-o astfel de societate ajungi la catedră doar dacă meriți acest lucru cu adevărat. Iar dacă meriți acest lucru, atunci cu adevărat meriți RESPECT.

O societate care își respectă dascălii este o societate civilizată.

****

Mă bucur că în cea mai importantă etapă a formării personalității mele mi-au fost insuflate, ca principale valori, bunul simț, demnitatea și respectul față de celălalt. Acesta este și motivul pentru care am luptat și lupt în continuare pentru adăugarea componentei educaționale la transferul de informație în procesul de formare a tinerilor. Iar acest lucru se poate realiza doar prin dascăli, cei care au un rol fundamental într-o societate care își dorește cu adevărat atributul „civilizată”.

• În noua lege a învățământului superior este reglementat programul universitar de doi ani, pentru a răspunde la deficitul de forță de muncă pe piața muncii.
• Programul de studiu de doi ani ar include stagii de practică obligatorii, iar după finalizarea ciclului de scurtă durată, studenții pot continua studiile de licență standard, cu condiția trecerii unui examen de admitere
• Excepțiile sunt reprezentate de domeniile reglementate la nivel european ( Drept, Medicină, Arhitectură).
• Măsura permite tinerilor o tranziție mai rapidă spre piața muncii și va aduce o întinerire a forței de muncă.
• E necesar să fie definite clar competențele și nivelul de calificare dobândite în urma absolvirii acestei ”trepte” universitare. În caz contrar, există riscul devalorizării diplomei de licență.

Reglementarea legală a ciclului de studii universitare de scurtă durată

Prin proiectul legii învățământului superior, adoptat pe 22 mai 2023 de Senat și trimis spre promulgare Președintelui României, este introdus ciclul de studii universitare de scurtă durată. Acestea se derulează pe parcursul a doi ani, corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii, iar la final este acordată o diplomă de absolvire, în urma unui examen.

”Pot participa la admiterea la studii universitare de scurtă durată absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă”, se precizează în textul legii.

Potrivit inițiatorului proiectului legislativ, Ministerului Educației, reglementarea facultății de doi ani vine în contextul solicitărilor din piața muncii, unde este înregistrat un deficit de angajați specializați. Programele de studii universitare de scurtă durată vor fi organizate în domeniile de studii de licență cuprinse în Nomenclatorul domeniilor și al programelor de studii universitare. Orice facultate poate să organizeze un astfel de program de studiu, în afară de cele de Drept, Medicină și Arhitectură.

Studiile universitare de scurtă durată vor include stagii de practică obligatorii, cu scopul de a ajuta studenții să acumuleze experiență relevantă.

Universitățile vor fi obligate să asigure minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituţiilor de învăţământ superior.

Legea prevede că facultatea de doi ani poate viza obținerea unor calificări existente în Registrul Național al Calificărilor sau a unor nou calificări care se înscriu în acest registru. 

Studenții cu diplomă de absolvire a ciclului de studii de scurtă durată pot continua studiile în cadrul ciclului I – de licență, fiind nevoie să participe la un examen de admitere. Instituțiile de învățământ superior echivalează disciplinele parcurse în cadrul facultății de doi ani cu cele din cadrul programului de licență la care studentul a fost admis. Noul act normativ precizează că, în urma echivalării, studentul poate fi transferat într-un alt an de studii din cadrul ciclului de licență.  

Avantajele și dezavantajele facultății de doi ani

Introducerea acestei ”trepte” în învățământul universitar ar putea reprezenta o soluție pentru angajatorii se confruntă cu o criză de candidați specializați, care afectează piața muncii din România. Cererea este foarte mare, cu precădere în domeniile IT, comunicații, TCM. De altfel, după cum a precizat și ministrul Educației, Ligia Deca, mai ales companiile din IT au solicitat reînfiinţarea ciclului scurt de admitere cu diplomă de Bacalaureat, pentru că au nevoie nu de candidați cu licență, ci cu un nivel intermediar de învățământ superior. 

Facultatea de doi ani le va permite companiilor acoperirea mai multor meserii cu angajați care au studii superioare. Vom asista la o tranziție mai rapidă a tinerilor către piața muncii și, în mod evident, la o întinerire a acesteia.

În prezent, cei cu studii superioare lucrează de la 22 la 65 de ani. Odată ce pot obține diploma de absolvire a cursurilor universitare de scurtă durată, limita scade la 20 de ani. Astfel, măsura este un imbold pentru cei care nu își doresc studii universitare de lungă durată și doresc să își găsească mai repede un loc de muncă.

Facultatea de doi ani reprezintă un avantaj și din punct de vedere salarial atât pentru personalul plătit din fonduri publice, cât și pentru angajații din domeniul privat.

Astfel, absolvenții acestei forme de studiu ar putea obține un venit mai mare decât, de exemplu, cei care au urmat o școală postliceală. În plus, facultatea de doi ani vine în ajutorul celor care doresc sau au nevoie de o reconversie profesională.

Reintroducerea programului scurt de studiu are ca scop și reducerea fenomenului de abandon care afectează sistemul universitar: în prezent, jumătate dintre studenți renunță la facultate, iar 42% dintre masteranzi părăsesc programele la care s-au înscris. De precizat că, pentru a preveni abandonul studiilor, Ministerul Educației a anunțat burse mai mari cu 33% pentru studenții la științele exacte.

Există, însă, și dezavantaje ale acestei forme de studii de scurtă durată, iar acestea apar în cazul în care nu sunt clar definite compețentele și nivelul de calificare pe care studenții le dobândesc în urma absolvirii facultății de doi ani.

Desigur, ne dorim cât mai mulți angajați cu studii superioare, dar fără măsurile mai sus enunțate există riscul devalorizării diplomei de licență și obținerea unui rezultat contrar celui dorit. 

Implicațiile pe termen lung ale introducerii facultății de doi ani

Așa cum am arătat, introducerea studiilor universitare de scurtă durată are o serie de avantaje în special pentru piața muncii.

Totuși, pe lângă facultățile de Drept, Medicină și Arhitectură, consider că este necesar ca și alte specializări să fie exceptate de la posibilitatea de a organiza astfel de programe. Mă refer aici la domenii ca: istoria,  psihologia, științele pământului ș.a. unde e necesar un studiu aprofundat, care nu poate fi fragmentat ori rezumat la cei doi ani din cadrul studiilor de scurtă durată.

Înțeleg rațiunea pentru care pot fi obținute diplome de absolvire după parcurgerea a doi ani de cursuri universitare în domeniul tehnic, de exemplu. În acest caz, cei care urmează facultatea de doi ani vor avea o pregătire echivalentă cu cea a unui subinginer. 

În plus, în urma introducerii acestei forme de învățământ superior, apare și necesitatea completării Legii 153/2017 a salarizării personalului plătit din fonduri publice cu elemente de grilă salarizare corespunzătoare nivelului de educație. 

Oricum, se ridică două întrebări: 

1. Prin aceste studii de scurtă durată vor fi create meserii noi? (De exemplu, dacă după patru ani de facultate un student obține diploma de economist, ce meserie are la capătul facultății de doi ani?)
2.  În cei doi ani ai formei de studii de scurtă durată sunt parcurse doar jumătate din materiile care sunt predate la ciclul de licență sau studenților le sunt predate toate, dar la un nivel general? (Este evident că, în primul caz, nivelul de competențe e la jumătate.)

Dincolo de aceste semne de întrebare, mi-aș dori ca studenții care încep acest program de studii universitare de scurtă durată să nu se oprească după ce primesc diploma de absolvire. Să nu facă un scop în sine din parcurgerea doar a facultății de doi ani, ci, atunci când doresc și pot, să revină la universitate și să continue studiile. 

E adevărat, ciclul ”scurt” le permite tinerilor să intre mai rapid în câmpul muncii, având o diplomă ce le certifică pregătirea superioară. Dar îmi doresc ca studenții să NU fie atrași de facultatea de doi ani, ci să își completeze ulterior studiile până la nivel de licență, master sau doctorat. 

În concluzie, urmărind reglementarea facultății de doi ani prin noua lege a învățământului superior și având în vedere avantajele, dezavantajele și semnele de întrebare pe care le ridică punerea în practică a acestui ciclu ”scurt” de studii superioare, consider că este vorba mai degrabă despre un experiment decât despre o strategie – unul care sper să aducă doar beneficii. 

Îmi doresc un dialog deschis pe acest subiect al facultății de doi ani. Vă încurajez să îmi transmiteți opiniile sau sugestiile dumneavoastră ori prin comentarii la acest articol sau la secțiunea contact de pe pagina mea de internet caus.ro, sau prin mesaje pe pagina de Facebook Căuș Vasile Aurel. 

Proiectul Legii învățământului superior, în forma adoptată de Senat și trimisă spre promulgare Președintelui României, poate fi consultat prin accesarea link-ului următor: https://senat.ro/legis/PDF/2023/23L283LP.PDF 

Expunerea de motive a inițiatorilor poate fi accesată aici – https://senat.ro/Legis/PDF/2023/23L283EM.pdf

Fără îndoială, între societatea din România și cele din țările occidentale sunt foarte multe diferențe. Dar poate cea mai importantă se referă la modul în care ne raportăm la individ ca atare și felul în care el se raportează la cei din jurul lui.

La noi, întregul sistem pe care a fost clădită societatea este bazat pe egalitatea dintre indivizi. Regulile după care ”jucăm” au fost gândite în așa fel încât să ne forțeze pe toți să fim egali. Din acest motiv, diferențele apar doar în momentul în care ne raportăm la familie, la legăturile de rudenie și la cele de prietenie și cunoștințe apropiate.

Din această perspectivă, familia – în sensul său larg – reprezintă un nucleu la care ne raportăm și pe care ne putem baza în orice întreprindem. În acest fel, într-un sistem precum cel din țara noastră s-au creat legături interfamiliale puternice – mai presus de orice contează faptul că ne cunoaștem și avem relații de sânge ori de prietenie. Așa cum arată studiile, românii au încredere în cei din familie, se bazează pe cei din grupul de cunoștințe și prieteni. În schimb, privesc cu îndoială orice persoană – indiferent cât de bine pregătită ar fi – care este din afara acestei sfere, pe considerentul că ”nu e dintre ai noștri”, ”nu e din grupul nostru”. 

În schimb, în societățile dezvoltate individul este pe primul loc. Se pune preț pe independența față de familie și nu sunt importante legăturile de rudenie, cât obiectivele comune, preocupările din același domeniu. Grupul din care face parte individul reprezintă baza societății dezvoltate economic. 

Neavând legături atât de strânse cu membrii familiei, individul caută să se relaționeze și să colaboreze cu oameni din afara grupului său, care sunt compatibili cu el. În acest fel, membrii acestor societăți au un grad de încredere peste medie, ceea ce îi ajută să se dezvolte mai rapid și mai eficient decât cei din societățile clădite pe familie, pe apartenența la grup. Sociabilitatea pare să fie un indicator al bunăstării economice. 

Valorile necesare pentru o dezvoltare a societății

În acest context, se pune întrebarea ce valori ar trebui promovate prin sistemul de educație din România pentru a ne conduce la o dezvoltare socială armonioasă. În opinia mea, patru sunt valorile ce trebuie insuflate tuturor elevilor și studenților din România:

1. Respectul față de dascăl. Oamenii care modelează caractere, care transmit cunoștințele de care noi toți avem nevoie întreaga viață, trebuie să își recapete locul pe care l-au avut în societate. E necesar ca educatorii, învățătorii profesorii să fie respectați pentru eforturile lor, apreciați pentru grija și atenția cu care îi îndrumă pe tineri. Fără ei, educația nu ar fi posibilă – de aceea le datorăm prețuire care să se manifeste nu doar prin atitudinea față de dascăli, ci și prin așezarea acesora – financiar și social – pe poziția pe care o merită în societate.

2. Respectul față de adevăr. În relațiile interumane nu ar trebui să conteze atât diploma pe care o deține o persoană, cât eforturile depuse pentru a o obține, calitatea cunoștințelor acumulate. Dacă avem respect nu față de bucata de hârtie numită ”diplomă”, ci față de fondul pe care aceasta îl acoperă, de pregătirea și învățarea continuă pe care le presupune drumul spre dobândirea acestui document – atunci în viată ne vom zbate în primul rând ca să știm. Abia apoi ca să obținem diploma. Pe scurt, contează fondul, nu forma. 

3. Conștientizarea diferențelor dintre ECHITATE și EGALITATE. Va trebui să înțelegem cât de important este să fim corecți, nepărtinitori. Să înțelegem cât de diferiți suntem și, în același timp, cât de important este să fim astfel și să-i tratăm în mod drept pe toți cei cu care interacționăm. Să renunțăm la nivelarea forțată care are scopul de a ne face egali. 

4. Onestitate. În opinia mea, onestitatea este cel mai important element care poate asigura consistența cercetării științifice și a relațiilor interumane. Onestitatea nu poate fi manifestată doar într-o zonă sau într-un domeniu – pe scurt: ori ești, ori nu ești onest. În general, dacă ești o persoană corectă, vei fi așa și în sfera cercetării. Te vei asigura că tot ce produci este valoros și onest. Iar acest lucru va duce la o dezvoltare sănătoasă și durabilă a ta, ca persoană, dar și a societății. 

Închei cu un argument în sprijinul dezvoltării sănătoase a țării noastre prin transmiterea valorilor mai sus menționate prin sistemul de învățământ. Astfel, potrivit asociației Valori pentru Educație, dacă România ar avea cu 5% mai mulți absolvenți de facultate, PIB-ul național ar fi cu 3,6% mai mare în 2035. Iar aceasta se traduce într-un nivel de trai mult mai ridicat cu care ne suntem datori atât nouă, cât și generațiilor care ne urmează. 

Însă o dezvoltare economică fără valori sănătoase nu este sustenabilă. Să ne îndreptăm atenția mai întâi asupra fundației pe care vrem să construim: valorile care ne ghidează acțiunile.

sursă foto: Gerd Altmann de la Pixabay

Educația, în sensul complex al cuvântului, este, probabil, cel mai puternic instrument care poate asigura dezvoltarea unei națiuni.

În acest context, pot spune că sunt un privilegiat, pentru că pot privi și analiza acest fenomen din trei puncte de vedere.

Pe de o parte este perspectiva celui care este cuprins în sistem și poate analiza dimensiunea acestuia din interior. În calitate de cadru didactic universitar sunt un angajat al sistemului. În același timp, sunt un instrument de transmitere a informației, un instrument care ar trebui să contribuie la ridicarea nivelului de educație al tinerilor noștri.

Pe de altă parte, în calitate de președinte al Senatului Universității din Oradea, coordonez un organism care asigură atât implementarea politicii naționale, cât și transmiterea informațiilor referitoare la sistem către factorii de decizie.

În cea de a treia calitate, de vicepreședinte al Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, am ocazia să analizez sistemul în ansamblul său și să contribui la elementele de ordin legislativ care asigură funcționarea acestuia.

Starea actuală a educației din România

În 2023, bugetul alocat învățământului românesc reprezintă 2,1% din PIB. Este al 12-lea an consecutiv în care sistemul educațional național nu primește cele 6 procente promise prin Legea Educației.

Din păcate, țara noastră este la coada clasamentului european când vine vorba de finanțarea învățământului.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE), în 2021 alocările publice pentru Educație la nivelul Uniunii Europene au atins o medie de 5% din PIB. Cele mai reduse au fost înregistrate în România și Bulgaria, în timp ce investițiile cele mai mari în învățământ le are Islanda (7,7% din PIB) și Suedia (6,7% din PIB).

În aceste condiții, raportul CE a precizat că testele naționale arată rezultate școlare slabe în școlile din România, iar părăsirea timpurie a școlii continuă să fie o problemă. Pe lângă aceasta, rata de absolvire a învățământului terțiar în România rămâne cea mai scăzută din toate țările Uniunii Europene. Conform aceluiași document, ponderile absolvenților din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și al științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) din țara noastră sunt printre cele mai ridicate din UE, dar există în continuare deficite de competențe.

Multe instituții de învățământ superior din țară suferă din cauza lipsei de fonduri și nici dotările nu sunt suficiente. Problemele cu care se confruntă le împiedică să devină relevante la nivel internațional, astfel că doar două universități din România au intrat, anul trecut, în topul 1.000 mondial, potrivit clasamentului publicat anual de Times Higher Education.

Efectele subfinanțării asupra perspectivelor de viitor pentru studenții români

Subfinanțarea, și mă refer acum doar la învățământul superior, produce efecte vizibile mai târziu în timp. Dincolo de banii primiți de la stat, universitățile ar trebui să-și completeze veniturile din proiectele de cercetare. Însă, atâta vreme cât, ca urmare a restricțiilor de ordin financiar, laboratoarele universităților nu pot fi dotate cu elemente de ultimă generație, este cert că implicarea studenților și a cadrelor didactice în activitatea de cercetare este restrânsă.

Împreună cu alte elemente, acest fapt generează o ”producție” de diplome de o slabă consistență, vizibilă cu precădere atunci când apare competiția între absolvenții din România și cei din alte state.

Este un lucru dovedit că studenții români care au posibilitatea de a studia în țări dezvoltate obțin rezultate deosebite. Au, așadar, capacitatea de a asimila cunoștințe și de a utiliza tehnologie la un nivel cel puțin egal cu cel al studenților din străinătate. Această observație dovedește că investițiile în dotarea laboratoarelor și centrelor de cercetare românești vor fi eficiente.În acest context, ideea dezvoltării învățământului superior dual oferă posibilitatea rezolvării, cel puțin în parte, a acestei probleme a subfinanțării.

O mai strânsă legătură între sistemul, de multe ori închis, al universităților românești și agenții economici importanți, cei care au o capacitate financiară ridicată, ar putea suplini incapacitatea statutului de a oferi educației un suport financiar pe măsură.

Pe lângă aceasta, câtă vreme salarizarea în cadrul sistemului educațional și finanțarea laboratoarelor și centrelor de cercetare se află sub valori admisibile, rezultatele sunt cele ce pot fi ușor prevăzute: cadre didactice slab pregătite, absolvenți cu volum redus de cunoștințe și competențe.

Partidele și finanțarea Educației

Cred că orice partid politic este conștient de importanța sistemului educațional, de necesitatea reformării și finanțării pe măsură a acestuia.

Însă motivele pentru care sistemul de educație nu se bucură de o alocare bugetară de cel puțin 6% din PIB sunt date de faptul că, pe de o parte, strict din punct de vedere politic, investițiile în educație nu aduc beneficii imediate. De aceea majoritatea partidelor, care nu privesc în perspectivă pe o durată mai lungă decât cea a unui mandat, se rezumă la a menține sistemul în stare de funcționare, fără să facă eforturi pentru creșterea finanțării acestuia.

Pe de altă parte, partidele, în momentul în care se regăsesc în arcul guvernamental, sunt obligate să distribuie bugetul în așa fel încât să asigure un echilibru. În contextul evenimentelor din ultimii ani ne întrebăm în ce măsură ar fi fost în regulă să suplimentăm bugetul Educației cu bani preluați de la Apărare. Evident că răspunsul la această întrebare este că nu e bine să se adopte o astfel de variantă.

Resursele pentru completarea bugetului Educației, până la un nivel, măcar, minim acceptabil, ar trebui căutate în alte bugete și transferate de acolo; poate din cel al administrației, poate cel al unor ministere care au dovedit în timp că nu reușesc să gestioneze cu eficiență resursele primite. Strict politic vorbind, acest fapt ar reprezenta un act de curaj de care, de altfel, m-aș bucura dacă ar da dovadă toți politicieni.

Poate că ar fi util ca unele valori minime care trebuie repartizate din buget pe anumite tipuri de cheltuieli – cum ar fi asigurările sociale, pensiile, apărarea și educația – să fie stabilite printr-o lege cu putere constituțională. Astfel, partidele care ajung la putere – indiferent de nume și doctrină – vor fi obligate să respecte aceste valori și să își contureze propriul program politico-economic în strictă corelare cu aceste jaloane.

Conform Alianței O Voce În Educație, investiția în educație trebuie să ajungă în România – în cel mult trei ani – la media europeană (raportată la alocarea din PIB) și să se păstreze pe termen lung în corelare cu acest indicator european. De altfel, ultimele versiuni ale legilor Educației prevăd alocarea pentru învățământ a 15% din bugetul consolidat – fapt ce ar reprezenta un pas înainte față de cele sub trei procente din PIB acordate în ultimii ani. Rămane de văzut dacă această asumare va fi îndeplinită.

Cum poate fi îmbunătățit sistemul educațional din România

Sistemul de educație din România ar putea fi îmbunătățit cu costuri suficient de mici. În primul rând, datorită structurii costurilor în învățământul preuniversitar, respectiv învățământul universitar și cercetare, acest prim pas, de elaborare a unor legi separate, este de real ajutor.

Sistemul preuniversitar este axat, în primul rând, pe transfer de informație, pe identificarea metodelor care pot sprijini elevul în dezvoltarea unor competențe de autoînvățare. Ar trebui, de asemenea, să conțină puternice elemente de educație, în sensul larg al cuvântului. Pentru aceasta ar fi suficientă o clarificare în legea salarizării privind poziționarea corectă a funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar în ierarhia de salarizare, identificarea și stabilirea unui parcurs clar în ceea ce privește dezvoltarea carierei didactice.

În plus, cei implicați direct în coordonarea acestui sistem – de la directorii și directori adjuncți la inspectorii școlari și angajații Ministerului –  trebuie să beneficieze de o diferențiere salarială, astfel încât să existe un echilibru între obligațiile și răspunderile acestor funcții, respectiv atractivitatea lor.

Un element deosebit de important și care se regăsește și la învățământul superior îl reprezintă debirocratizarea masivă a sistemului.

În ceea ce privește învățământul superior și cercetarea, prima observație este că, la acest nivel, educația în sens larg se restrânge, pentru că beneficiarii sistemului sunt deja tineri cu personalitate formată. Astfel, la acest nivel, pe lângă activitatea didactică intervin și alte două componente și anume activitatea de cercetare și identificarea și dezvoltarea unor modele inspiraționale pentru tinerii studenți.

Sistemul de salarizare trebuie, în consecință, gândit în așa fel încât activitatea principală, și anume cea didactică, respectiv activitatea secundară, cea de cercetare, să se regăsească într-un raport corect în grilele de salarizare.

Sunt convins că există posibilitatea unei schimbări pozitive în cadrul sistemului, schimbări care nu implică cheltuieli de anvergură, ci doar un consens politic strategic.

În concluzie, este important ca Educația să treacă printr-un proces de schimbare pozitivă, care să îi redea locul meritat în societatea românească. Dezvoltarea sistemului de învățământ este strâns legată de dezvoltarea țării, de interesul tuturor de a avea o Educație de calitate. Iar pentru aceasta, finanțarea sistemului este necesar a se face la un nivel superior, așa cum este, de altfel, prevăzut în Legea Educației.

Raport pentru adoptare privind programele „StudentInvest” şi „FamilyStart”

Pe măsură ce tehnologia și economia evoluează, se transformă și abilitățile de care au nevoie tinerii pentru a reuși pe piața forței de muncă. Competentele tehnologice ale viitorului de pe piața muncii îndeamnă universitățile să-și adapteze curricula pentru a-i pregăti pe studenți în acest scop.

Învățarea continuă este una dintre ”cheile” pentru adaptarea la cerințele privind competentele tehnologice ale viitorului.

De asemenea, trebuie purtată și o luptă cu rezistența la tehnologie, de care dă dovadă o parte a populației. Este, din păcate, o situație prezentă chiar și în mediul educațional: deși pandemia ne-a oferit posibilitatea folosirii unor aplicații online care și-au demonstrat utilitatea, ne-am adaptat cu greu și mulți sunt, încă, reticenți față de folosirea acestora.

Competentele tehnologice ale viitorului pieței forței de muncă ne arată necesitatea utilizării tehnologiei. Așadar trebuie să învățăm să o folosim și să o stăpânim. Studenții au nevoie ca, pe lângă informațiile acumulate din materiile ”clasice” pe care le studiază, să primească date care să-i ajute să-și dezvolte gândirea critică, să fie capabili să obțină ei informația și să identifice sursele de încredere. Dar care sunt competentele tehnologice ale viitorului? 

Rezistența în fața dezvoltării tehnologice

Secolul al XX-lea este sinonim cu cele mai mari descoperiri științifice din istoria umanității: de la omniprezentul automobil la călătoriile în spațiu, secvențierea genomului uman ori internetul. Este perioada în care a fost acumulat cel mai mare volum de cunoaștere științifică pe care omenirea l-a deținut vreodată. Și secolul al XXI-lea, în care ne aflăm de peste 20 de ani, va fi marcat, cu siguranță, de o transformare tehnologică explozivă. Aceasta în condițiile în care Inteligența Artificială își face tot mai simțită prezența, iar viteza de calcul a acesteia a ajuns să se dubleze la fiecare trei luni, conform raportului AI 2019 al Universității Stanford. 

Cu toate acestea, aproximativ 18% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul, în timp ce media Uniunii Europene este de 9%. Țara noastră e pe ultimul loc în UE în ceea ce privește nivelul de competențe digital al populației. În acest context, nu ne miră faptul că o bună parte a locuitorilor României pare a se opune dezvoltării tehnologice, chiar dacă, la modul declarativ, susține că își dorește să învețe cât mai multe despre noile tehnologii.  Mă refer aici, de exemplu, la reticența de a folosi aplicațiile de pe telefoanele mobile ori calculatoare sau sistemele electronice oferite clienților de către bănci pentru a efectua diferite operațiuni. 

O dovadă în acest sens este acea coadă pe care o vedem la ATM-uri, în zilele în care sunt achitate salariile sau pensiile. Este de neînțeles de ce alegi să stai la coadă jumătate de oră sau o oră, să alergi dintr-o parte în alta ca să găsești un bancomat la care să fie mai puțini la rând, când, cu ajutorul unui telefon mobil, poți să transferi bani prin două, trei click-uri. De asemenea, poți să plătești peste tot cu telefonul. 

Teama de tehnologie și acomodarea greoaie cu noile aplicații

Competentele tehnologice ale viitorului ne dau multora dintre noi avem senzația că, dacă facem apel la produsele tehnologice avansate, practic, nu mai suntem stăpâni pe propria viață. Să recunoaștem că, într-o oarecare măsură, așa e. Sunt poate prea mulți cei care dețin informații despre ce și cum facem, lucru care e frustrant de multe ori. 

Dar asta e realitatea acestor ani. Trăim într-o lume interconectată, nu avem cum să ne refugiem în peșteri în care doar cei de lângă noi știu ce facem și să nu avem nicio informație despre alții.

De asemenea, e evident că progresul tehnologic a căpătat o viteză și un avânt aproape neașteptate. Sunt descoperiri științifice, cu aplicații practice în zona tehnologiei, comunicații și transport, care erau doar la stadiul de ipoteze acum câțiva ani și nu era de așteptat să se concretizeze atât de repede. 

În schimb, alte tehnologii care existau de o bună perioadă au fost redescoperite abia în timpul pandemiei. Am remarcat cât de mult a durat până când ne-am acomodat cu aplicațiile de comunicare la distanță, cu softurile educaționale pentru întâlniri online ori cu cele pentru comunicare profesională pe care le-am folosit în ultimii ani. Acestea și-au dovedit într-o foarte mare măsură utilitatea – chiar dacă sunt blamate de către unii pe motiv că uneori, în funcție de subiect, e necesară stabilirea unei conexiuni directe între cei care comunică. 

Dar să nu uităm că suntem în secolul al XXI-lea, revoluția informației vine peste noi și avem doar două posibilități: ori să mergem înainte, să urcăm pe val, ori să fim măturați ca de un tsunami.

Lipsa educației, o explicație posibilă. Ce e de făcut?

Pe baza exemplelor de mai sus, pot afirma că teama de a folosi tehnologia este, în parte, un efect al lipsei educației. Al celei necesare pentru a folosi produsele tehnologice în viața de zi cu zi. 

Este evident că sunt importante materiile predate în școală: matematica, gramatica, limba română, literatura, geografia ori istoria. Există un anumit volum de informație științifică ce nu se schimbă și care trebuie transmis obligatoriu. 

Dar nu este suficient. Trebuie prezentate și explicate noile elemente care țin de tehnologie și de cunoașterea naturii umane și care au fost descoperite în ultimii ani. E necesar să învățăm, la timpul potrivit, să nu ne ferim de ceea ce înseamnă tehnologia folosită în activitatea zilnică. Să o folosim și să o stăpânim, pentru a o folosi în sprijinul dezvoltării personale; altfel vom risca să fim dominați de aceasta.

Din acest motiv, consider de o importanță covârșitoare adaptarea și menținerea la zi a curriculei universitare. Trebuie identificate competentele tehnologice ale viitorului care vor fi cele mai valoroase, pentru ca instituțiile de învățământ superior să-și pregătească studenții pentru piața muncii în schimbare. Potrivit unui raport din 2020 al Forumului Economic Mondial, gândirea critică și rezolvarea problemelor se află în fruntea listei de abilități despre care angajatorii cred că vor crește în importanță până în 2025. Acestea sunt completate de învățarea activă, toleranța la stres și flexibilitatea.

Și pentru că am pomenit mai sus gândirea critică, tinerii și-o pot dezvolta dacă îi învățăm să distingă cu adevărat binele de rău, adevărul de minciună. 

Astfel, vor ști să identifice sursele de încredere și valorile reale care pot contribui la dezvoltarea unei comunități.

Gândirea critică, alături de competențele interpersonale – inteligența emoțională, este considerată o combinație de succes. 

Tinerele generații trebuie să știe că, prin educație, o persoană se specializează treaptă cu treaptă într-o meserie. De aceea e necesar să fie definit și explicat cu exactitate la ce ajută ajută diploma de licență ori cea de master, doctoratul profesional sau cel științific. 

Importanța învățării continue în adaptarea la piața muncii

Pentru ca tinerele generații să se adapteze la o piață a muncii marcată de schimbări tot mai multe, e important să învețe continuu. Să nu se limiteze, ca acum câteva decenii, la obținerea unei diplome și, eventual, la parcurgerea unui curs de specializare. Asta era suficient în anii ‘80. În schimb, în zilele noastre nu se mai poate menține o funcție și randamentul pe acea funcție fără să fi trecut prin mai multe procese de formare continuă, formale sau informale.

O importanță deosebită în acest sens le au atât învățământ dual, cât și cel superior. 

În privința celui dintâi, în anumite țări s-a observat că învățământul dual a dus la o scădere a ratei șomajului în rândul tinerilor. De exemplu, peste 50% dintre germani intră în programe duale de formare profesională și educațională ca o cale de angajare. Ei pot alege dintre 326 de meserii profesionale care includ tăietori de diamante sau mecanici de aeronave. În Elveția, un electrician se formează în cadrul acestui sistem dual pe o perioadă de 4 ani. În acest timp își face ucenicia timp de patru zile pe săptămână într-o companie, primind și bani pentru munca sa, iar o zi pe săptămână și-o petrece la școala profesională. 

E necesar, de asemenea, să atragem tinerii spre învățământul superior. Aceasta în condițiile în care, potrivit primelor date ale recensământului populației și locuințelor efectuat în 2021, doar 16% dintre români sunt absolvenţi de studii superioare, iar 40% au un nivel scăzut de educație. 

Aceste date plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția locuitorilor care au o diplomă universitară, arată Eurostat. Spre comparație, în Irlanda aproximativ 50% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani au absolvit o universitate sau o altă instituție de învățământ superior.

Necesitatea ca masteratul să fie bine definit

Referindu-ne la învățământul superior, au existat de-a lungul timpului, cu precădere după ce în România s-a implementat sistemul educațional Bologna, opinii potrivit cărora nivelul licență nu pregătește specialiști. Nivelul I de studii superioare, licența, dezvoltă în rândul studenților doar anumite competențe care să le permită ca la nivelul II, cel de master, să devină specialiști. 

Ceea ce probabil nu s-a conștientizat suficient este că sistemul Bologna transformă licența într-un fel de Bacalaureat. Cu alte cuvinte, cei care analizează cu atenție acest sistem educațional ar fi trebuit să constate că pretențiile pentru dobândirea unei diplome de licență țin mai mult de o zonă de cultură generală, chiar dacă îndreptată spre un anumit domeniu.

Până la nivel de licență, tinerii aflați încă în dezvoltare și formare trebuie să dobândească unele cunoștințe de cultură generală specializată, competențe în zona auto-învățării, de a învăța singur și de a identifica sursele corecte. (În caz contrar ne vom trezi cu o bună parte a populației care se va întreba cine sunt cei care doresc să ocupe Pământul și lasă dâre pe cer.) Iar asta se face în măsura în care atât nivelul de inteligență, cât și cultura generală sănătoasă dobândită în anii de învățământ îi oferă tânărului capacitatea de a sesiza informația credibilă.

Abia apoi, la ciclul al doilea de învățământ superior – masteratul -, un absolvent cu diplomă de licență poate dobândi, în opinia mea și nu numai, cunoștințe specifice, competențe dintr-un domeniu de nișă. 

Cu alte cuvinte, ciclul I de studii superioare nu poate transforma o persoană în specialist în inginerie, de exemplu, ci îi oferă competențe primare, minimale (ca urmare a  volumului mult mai mare de informație științifică din domeniul ingineriei comparativ cu cel de acum 100 de ani). Pentru a deveni specialist în inginerie (fie ea electrică, mecanică, genetică etc) e nevoie restrângere a ariei de studiu și aprofundarea acesteia prin nivelul II (cel de master).

În prezent există, formal, această distincție. Programele de master, de exemplu, sunt parte a unui domeniu de licență; cu alte cuvinte par a oferi o specializare în cadrul domeniului. Însă tocmai aici e problema: în loc să ofere competențe într-o specializare din cadrul domeniului, programul de master oferă competențe suplimentare (avansate) pe întreg domeniul de licență. Și așa se ajunge ca, în prezent, masteratele să nu-și găsească locul în cariera unei persoane. Bineînțeles, cu unele excepții, printre care cea a dascălilor care au nevoie de diploma de master pentru a preda în învățământul liceal. 

Consider că e necesar ca masteratul să fie bine definit, în sensul în care trebuie să fie clară distincția între competențele oferite de studiile superioare de nivel I (licență) și cele de nivel II (master). Pe scurt: doar masteratul poate oferi specializare. În felul acesta s-ar putea realiza ceea ce nu s-a reușit încă în România: o conștientizare a rostului masteratului.

O clarificare se impune și în cazul studiilor doctorale. Sunt și acum situații, nu puține, în sistemul bugetar, în care anumite persoane primesc un plus la salariu pe motiv că dețin o diplomă de doctorat. Dar acest document nu are nicio legătură cu activitatea pe care o desfășoară și nu a fost o condiție pentru ocuparea postului respectiv. 

Învățarea continuă, adaptarea permanentă la piața muncii și o mai bună explicare a sistemului de învățământ superior pot contribui semnificativ la succesul tinerilor în carieră, ceea ce înseamnă, în fond, dezvoltarea durabilă a societății în ansamblu.

Toleranță 0 pentru consumul de droguri în instituțiile de învățământ

Am participat astăzi, la dezbaterea cu tema „Rolul educației în combaterea consumului de droguri și substanțe etnobotanice. Importanța campaniilor de prevenire cu caracter permanent”, organizată de Comisia pentru învățământ.

Aviz favorabil pentru propunerea legislativă 145/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie

Vot favorabil – Propunere legislativă 724/2022 privind completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

Educația este una dintre cele mai puternice instrumente pe care le avem pentru a transforma vieți și a crea o lume mai bună. Prin furnizarea accesului la educație de înaltă calitate, oamenii pot fi susținuți pentru a-și atinge întregul potențial, contribuind astfel la construirea unui viitor durabil. Iar acest lucru poate fi realizat prin intermediul universităților, care – pe lângă elementele naturale (cum ar fi geografia locului, cursuri de apă sau climă) și geopolitice – au impulsionat, dacă nu chiar condiționat, dezvoltarea așezărilor urbane, așa cum au evidențiat mai ales ultimii 200-300 de ani.  

Învățământul superior are un rol determinant în creșterea economică a localităților, regiunilor și chiar a țărilor. În acest material voi detalia modul în care universitățile pot susține creșterea economică acționând sub forma unor centre de cercetare și dezvoltare și cum pot contribui la pregătirea și educarea forței de muncă viitoare. 

Mă voi referi și la rolul inovării în dezvoltarea economiei și la felul în care instituțiile universitare pot promova o mentalitate antreprenorială.

Rolul învățământului superior în creșterea economică

Este evident că o universitate aduce plusuri orașului în care își desfășoară activitatea și sporește viteza și stabilitatea dezvoltării acelei localități și a întregii regiunii din vecinătatea acesteia. 

Un studiu recent, bazat pe date din 78 de țări, a arătat că investițiile în universități pot duce la o creștere a veniturilor unei regiuni. Astfel, adăugarea unei instituții de învățământ superior în fiecare regiune poate ridica veniturile locale cu până la un procent, iar efectele pozitive se vor resimți și în alte zone din țară. 

Potrivit AGB (Asociația consiliilor de conducere ale universităților și colegiilor din SUA), între 1996 și 2015, transferul de tehnologie din universități a contribuit la dezvoltarea a peste 380.000 de noi invenții în Statele Unite. În plus, deținerea unei diplome universitare poate crește veniturile cu aproximativ 28% la bărbați și cu 53% la femei, remarcă o cercetare din 2013 a Departamentului de Inovație în Afaceri și Aptitudini din cadrul Guvernului Britanic.

La rândul său, Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturaleadoptat de ONU subliniază importanța accesului la educație superioară pentru dezvoltarea potențialului uman și a demnității acestuia. Națiunile Unite arată că universitățile pot contribui direct la realizarea acestui obiectiv și la susținerea învățării pe tot parcursul vieții, permițând oamenilor să-și maximizeze potențialul și să contribuie la dezvoltarea durabilă globală.

Implicarea universităților în pregătirea și educarea forței de muncă specializate

Ceea ce prezintă interes pentru administrația oricărui oraș care are o universitate este dacă acea instituție de învățământ superior aduce plus-valoare – altfel spus, dacă investițiile pe care autoritățile locale le fac în sprijinul acesteia se întorc cu profit în colectivitate.

Comunitatea trebuie să găsească printre absolvenții universității locale forță calificată de muncă. Astfel, specialiștii formați de instituția universitară trebuie să se regăsească printre angajații societăților ce își desfășoară activitatea în acea localitate sau în regiune.

Câtă vreme universitatea ar pregăti doar tineri care își pot găsi slujbe în orice altă parte, dar nu în interiorul acelei comunități, e posibil ca existența instituției de învățământ să aducă un plus de bunăstare, dar nu în măsura în care comunitatea investește. Se întărește astfel ideea că între dezvoltarea unei universități (instituție care în primul rând este subordonată, la nivel național, Ministerului Educației) și dezvoltarea unei comunități locale există o legătură strânsă, cu dublu sens. Niciuna nu se poate dezvolta într-o formă sănătoasă, dacă cealaltă componentă nu reușește să țină pasul.

Dacă universitatea este comprehensivă, acoperă o paletă largă de domenii în care oferă formare, atunci poate asigura și o forță de muncă suficientă pentru a acoperi nevoile locale și este posibil ca absolvenții cei mai buni să rămână să lucreze local – aceasta pentru că în România nu s-a dezvoltat destul de bine acest sistem al deplasării, al mișcării în spațiu a forței de muncă, și foarte mulți suntem încă legați de locul nașterii sau ce cel în care ne-am făcut facultatea. Important este să fie oferite posturi la nivelul acestor locuri de muncă, pentru că o universitate are, anual, sute sau mii de absolvenți cu diplomă de licență. 

Este de remarcat faptul că forța unei universități se măsoară în capacitatea de angajare a absolvenților săi. Universitatea din Oradea, prin asociația Alumni și cu sprijinul unor instituții descentralizate, se străduiește să își actualizeze constant informațiile referitoare la indicatorul de angajabilitate. Instituția academică încearcă astfel să realizeze o cât mai bună corelare între cererea și oferta de pe piața muncii. 

Trebuie să subliniez că Universitatea din Oradea își dorește nu doar o reprezentare regională, ci și la nivel național și internațional. Din acest motiv, oferta educațională a instituției are în vedere nu doar trendul pieței muncii din România, ci și pe cel din întreaga Europă.  

Cercetarea, contribuție a universității la dezvoltarea comunității

În ceea ce privește contribuția universităților la dezvoltarea comunităților locale, este evident că aceasta se poate regăsi în activitățile de cercetare pe care instituția de învățământ superior le desfășoară și care au legătură cu mediul socio-economic din colectivitatea respectivă sau cu impact la nivel național ori chiar mondial. 

Un exemplu simplu în acest sens poate fi cel al unei companii de produse cosmetice, care efectuează cercetări asupra florei dintr-o zonă cu ajutorul cadrelor didactice de la universitatea locală, cu scopul de a le conferi preparatelor sale avantaje inovative și competitive.

La nivel internațional găsim modele de proiecte de succes în ceea ce privește cercetarea universitară, care au pornit de la nivel local și au contribuit la creșterea economică nu doar a unei zone sau a unei țări, ci a întregii lumi. 

Un exemplu în care cercetarea universitară și-a pus amprenta asupra economiei mondiale îl reprezintă proiectele derulate de universitatea Carnegie Mellon. În acest fel au fost dezvoltați roboți autonomi pentru industrie și medicină, iar la nivel local institutul de robotică a contribuit la crearea a peste 30 de companii afiliate, în care activează peste 1000 de oameni.

Cercetarea universitară în România și necesitatea unui centru de transfer tehnologic

În ciuda evidentelor avantaje, cercetarea universitară în România se confruntă în ultima perioadă cu o problemă generată de condiția impusă cadrelor universitare pentru a ajunge la nivelul de vârf – poziția de profesor – de a realiza o cercetare științifică materializată în articole publicate în reviste de specialitate. În cele mai multe cazuri, cotate în deja-cunoscutul sistem ISI.

Acest fapt îndepărtează într-o oarecare măsură cadrul didactic de la cercetarea aplicată care nu se regăsește întotdeauna în revistele de specialitate bine cotate, dar care poate, în schimb, să-i aducă un plus de venit prin încheierea unor contracte de cercetare cu agenți economici. 

Din păcate însă, foarte puține comunități au întreprinderi și societăți comerciale care au nevoie de cercetarea teoretică, al cărei nivel este avansat și ale cărei rezultate pot fi folosite de foarte puține companii. În plus, firmele foarte mari dețin, de obicei, un centru propriu de cercetare și dezvoltare. 

Astfel, nu este chiar ușor să fie realizată o activitate comună între o companie și un departament de cercetare dintr-o universitate. În majoritatea cazurilor, acest lucru implică elemente tehnologice destul de avansate, ceea ce nu întotdeauna se regăsește la nivelul universităților.

Acesta este unul din motivele pentru care dezvoltarea centrului de transfer tehnologic de la nivelul Universității din Oradea, un proiect al Consiliului Județean, realizat în colaborare instituția universitară orădeană, reprezintă o acțiune extrem de importantă și sunt așteptări mari legate de acesta. În teorie, astfel de centre ar asigura acel element lipsă de până acum ce face legătura între cercetarea teoretică din cadrul universităților și nevoile practice de dezvoltare și cercetare de la nivelul societăților economice.

Câtă vreme sistemul legislativ de la nivelul învățământului superior românesc impune cadrelor didactice o activitate de cercetare știintifică teoretică, se generează un fenomen inflaționist în această zonă. În schimb, cercetarea aplicată are din ce în ce mai mult de suferit.

Pentru a putea veni în sprijinul comunităților locale sau regionale trebuie regândit sistemul de dezvoltare în cariera didactică universitară, astfel încât cercetarea aplicată să fie atractivă și să sprijine concret dezvoltarea în carieră. Cadrele universitare să nu mai fie obligate să scrie articole în reviste doar de dragul de a le scrie și de a realiza un punctaj necesar pentru a avea dreptul să se înscrie la concursuri de ocupare a posturilor didactice superioare celui pe care îl dețin. Evident, acest lucru ar putea contribui la îndreptarea activității de cercetare și către nevoile companiilor.

Promovarea mentalității antreprenoriale și susținerea inovării prin învățământul universitar

Capacitatea unei națiuni de a fi competitivă depinde de capacitatea economiei sale de a se inova și moderniza. Unele inovații pot crea un avantaj competitiv prin identificarea unor oportunități de piață noi sau prin oferirea de servicii unui segment neglijat de alții, așa cum arăta profesorul Michael E. Porter, într-un articol publicat, în 1990, în Harvard Business Review. 

La Universitatea din Oradea, proiectul Antreprenor pentru viitor – ANTREV, al cărui manager am fost, a avut ca principal rol dezvoltarea antreprenoriatului studențesc. 454 de studenţi înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă non-economic au fost certificaţi în urma susţinerii examenului de absolvire a programului de formare profesională, în Competenţe Antreprenoriale, la finalul lui 2020. Dintre aceștia, 330 au fost din grupuri vulnerabile, preponderant din mediul rural, aparţinând minorităţii rome, cu dizabilităţi, din comunităţile dezavantajate economic şi studenţi netradiţionali (cu vârsta de peste 24 de ani, încadraţi în categoria de persoane cu dificultăţi socio-economice).

Cursul a însumat 1260 ore, iar ca urmare a îmbunătăţirii competenţelor antreprenoriale și a realizării planului de afaceri, participanții au fost în măsură să dezvolte calităţi, aptitudini și abilităţi necesare unui antreprenor de succes, să înţeleagă mediul de afaceri și să identifice nișe profitabile în piaţă și oportunităţi corelate cu nevoile pieţei muncii.

Și distracția contează. Ce pot face autoritățile locale

Am arătat până acum cât de importantă este o universitate pentru dezvoltarea economică a unei comunități. Tocmai din acest motiv, este important ca o astfel de instituție de învățământ superior să devină atractivă pentru studenți. Tinerii nu vin la o universitate doar pentru diplomele pe care le-ar putea obține odată cu finalizarea studiilor. Ei sunt în aceeași măsură interesați și de condițiile oferite.

Pe lângă ceea ce poate oferi o universitate (condiții cât mai bune de cazare în cămin, servicii de cantină care să asigure o alimentație peste nivelul satisfăcător și la prețuri rezonabile), studenții sunt atrași de componenta socială. Hai s-o spunem clar: ei sunt interesați și de distracțiile și elementele care le pot face viața mai frumoasă în localitatea respectivă. Iar aici intervine administrația locală. 

Dacă în ceea ce privește aspectele de natură educațională și de cercetare există și a existat o colaborare strânsă în ultimii ani și multe proiecte în comun între Universitatea din Oradea și administrațiile locale, toate în sprijinul studenților, și în consecință a universității, ceea ce probabil va trebui să fie îmbunătățit de aici încolo, ca element complementar, este identificarea unor proiecte care să ofere atracție pentru tineret, altele decât zona educațională.

Iar identificarea acestor proiecte nu mai poate fi făcută strict de către instituția universitară. Pe de o parte, sunt finanțări evidente din sistemul educațional. Pe de altă parte, chiar dacă ar exista resurse financiare, niciun astfel de proiect nu se poate dezvolta fără colaborarea cu administrațiile locale, ori chiar la inițiativa acestora. Mai mult, pot exista proiecte pentru dezvoltarea unor astfel de facilități și componente de viață socială activă pentru tineri, care să nu implice universitatea în mod direct. 

Trebuie să fim pragmatici și să acceptăm că sunt extrem de puțini cei care ar fi în stare să urmeze o facultate rupți de o realitate socială, să fie aproape ca niște călugări într-o bibliotecă în care stau toată ziua să învețe.

Concluzii

O universitate are nevoie de sprijin direct și continu din partea comunității, a administrației locale. În același timp, existența universității contribuie la dezvoltarea colectivității locale cel puțin prin faptul că aduce un plus de persoane tinere, o potențială forță de muncă în zonă. Aceasta reprezintă un element de atracție pentru investitori români sau străini care au nevoie de specialiști calificați la nivel superior. 

Piedica existentă în prezent are două componente. Una poate fi înlăturată prin dezvoltarea și utilizarea într-un mod realist a centrelor de transfer tehnologic. Cealaltă componentă cade mai mult în sarcina administrațiilor locale și este despre a dezvolta această componentă de manifestare socială specifică tineretului.

Astfel se realizează această balanță – dezvoltarea continuă a universității în paralel cu comunitatea, prin sprijin reciproc.

Aviz favorabil pentru propunerea legislativă nr. 43/2023

Vot favorabil pentru propunerea legislativă PL-x 778/2022

Am votat FAVORABIL pentru propunerea legislativă PL-x 791/2022

În raportul de țară al Comisiei Europene, prezentat în cadrul Semestrului European 2020, se precizează că investiția în sistemul național de cercetare-dezvoltare se află sub ținta propusă (respectiv, de 2% în 2020, față de media UE, de 2,12%), cu 0,20% din PIB cheltuieli publice în 2018 și doar 0,30% din PIB (față de media UE, de 1,41%) investiții ale sectorului privat în cercetare-dezvoltare și în inovare.

Nivelul de preluare a tehnologiei este scăzut și, în medie, firmele mici tind să investească mai puțin în noile tehnologii și în inovare.

Schimbări preconizate

Prezenta lege, privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare şi inovare din România în Spațiul european de cercetare, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiințifică şi dezvoltarea tehnologică, are drept scop transformarea graduală a sistemului de CDI, prin stabilirea unui nou ecosistem alcătuit din centre de excelență și centre de competență în domenii prioritare de interes național.

Proiectul de lege își propune ca, pe termen mediu, la nivel național să se dezvolte rețele de cercetare-dezvoltare și inovare care să constituie un brand românesc de cercetare aplicată și strategică de înaltă calitate, pe modelul rețelei de cercetare Lukasiewicz din Polonia sau a Institutelor Fraunhofer-Gesellschaft din Germania. Acest nou sistem de CDI va avea la bază parteneriate și colaborări între unitățile și instituțiile de drept public și de drept privat, în vederea eficientizării utilizării infrastructurilor CDI existente, reducându-se astfel fragmentarea existentă, și crescând performanțele în cercetare și inovare la nivelul potențialului național. Sistemul de CDI astfel creat va avea mai multă relevanță din perspectiva socio-economică și va accelera integrarea în spațiul european de cercetare.

Avantaje

1. Proiectul de lege urmăreşte crearea de noi locuri de muncă pentru cercetători și personalul tehnic asociat, reducerea fenomenului „brain drain” și atragerea cercetătorilor de top în organizații de cercetare din România. Tinerii cercetători vor avea acces la activitățile de management din cadrul organizației de cercetare la care sunt angajați.

2. Se prevede stimularea cooperării între mediul de afaceri și cel de cercetare, orientând activitatea de cercetare către tematici de cercetare relevante pentru mediul economic și social, precum și creşterea calității rezultatelor de cercetare, reflectată într-o creştere a competitivității întreprinderilor care preiau aceste rezultate în piață. Se vor intensificarea legăturile dintre sectorul academic și mediul dc afaceri, și va crește potențialul de inovare al economiei românești.

Dezvoltarea sistemului dual de învățământ la nivel liceal și universitar – tema întâlnirii cu un reprezentant CEDEFOP

Am avut bucuria de a mă întâlni cu un reprezentant al CEDEFOP – Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, o agenție descentralizată a Uniunii Europene care sprijină dezvoltarea politicilor europene în domeniul educației și formării profesionale. Scopul principal al întâlnirii a fost de a identifica modalitățile prin care, în alte țări, sistemul dual de învățământ la nivel liceal și universitar reușește să se dezvolte astfel încât să asigure o mai bună pregătire a absolvenților, atât celor de la nivelul ciclului liceal, cât și la nivel de studii universitare.

Am fost interesat, în primă fază, de modul în care se derulează colaborarea între instituțiile de educație și mediul privat, forma prin care se realizează. Am căutat motivul pentru care în România nu reușim să dezvoltăm această legătură, această compatibilitate între licee, universități și mediul economic. Cazurile de succes în sistemul dual din țara noastră pot fi numărate pe degete, iar acesta nu are cum să fie un motiv de bucurie.

Informații valoroase primite de la CEDEFOP

De aceea, în cadrul întâlnirii cu reprezentantul CEDEFOP am încercat să identific felul în care această conlucrare între școli și angajatori poate fi dezvoltată. În urmă cu câțiva ani am lansat un proiect în Consiliul Consultativ din Universitatea din Oradea al cărui rol este de a strânge informaţii care provin din mediul socio-economic, referitoare la modul în care absolvenţii noştri se integrează pe piaţa muncii, cu scopul de a corela oferta educaţională cu nevoile angajatorilor. 

Sper ca, pe lângă acest proiect, să putem face un pas înainte, astfel încât să putem spori gradul de satisfacție al angajatorilor și să le oferim absolvenților un plus de competențe și abilități care să le mărească șansele de a ocupa un loc pe piața muncii, în conformitate cu pregătirea și dorințele lor.

Am fost încântat să observ sprijinul și informațiile cu adevărat valoroase pe care le-am primit în cadrul acestei prime discuții cu un reprezentant al CEDEFOP. Tocmai de aceea sunt convins că această relaționare trebuie să fie continuată. Am speranța că, odată lansată ideea învățământului dual, inclusiv la nivelul universitar, există șanse să contribuie la o mai buna inserție a absolvenților pe piața muncii.

CEDEFOP este o agenție descentralizată a Uniunii Europene, înființată în 1975. Cu sediul în Grecia din anul 1995, agenția ajută Comisia Europeană, statele membre ale UE și partenerii sociali să elaboreze politici europene relevante în domeniul educației și formării profesionale. Activitatea CEDEFOP este importantă în contextul în care persoanele cu un nivel scăzut de calificare sau fără nicio calificare sunt expuse unui risc de trei ori mai mare de a rămâne șomere decât persoanele cu un nivel înalt de calificare. În UE, aproximativ 75 de milioane de persoane – aproape o treime din populația activă – au un nivel scăzut de calificare sau nu au nicio calificare, iar 15% dintre tineri ies de pe băncile școlilor fără să fi obținut o calificare.

Susțin acțiunile care identifică zona de excelență în învățământ

Am avut plăcerea și onoarea să particip, pe 23 noiembrie, la Ateneul Român, la Gala Premiilor pentru Directorii Anului – ediția 2022, eveniment organizat de Asociația pentru Valori în Educație (AVE). Cu această ocazie au fost premiați patru directori de școală, care ”au reușit, prin viziune, implicare și dăruire, să schimbe în bine contextul educațional din școala și comunitatea din care fac parte”. Distincțiile au fost acordate la patru categorii: Egalitate de Șanse, Inovare, Antreprenoriat și ”Directorul Anului 2022”.

În finala Galei Premiilor pentru Directorii Anului 2022 au intrat 19 directori de școală, dintre care patru au urcat pe scena Galei.

”Directorii din școlile, licee și grădinițele publice din România au fost premiați pentru proiectele de transformare a educației în care s-au implicat în anul școlar 2021 – 2022, la Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2022. Câștigători au fost patru lideri educaționali din Ditrău (județul Harghita), Curcani (județul Călărași), Popricani (județul Iași) și Iași, care au avut rezultate excepționale, precum reducerea abandonului școlar sau a analfabetismului funcțional în școlile pe care le conduc”, a anunțat AVE.

Am fost prezent la acest eveniment pentru că sprijin întotdeauna acțiunile care încearcă să identifice zona de excelență în învățământ la toate nivelurile. Întotdeauna am considerat că dificultatea activității dascălilor crește pe măsură ce grupa de vârstă a elevilor scade. E mult mai greu să lucrezi la creșă, grădiniță decât la gimmaziu sau liceu. 

Mă alatur și eu celor care cred că directorul reprezintă coloana vertebrală a învățământului preuniversitar. În acest context, consider utilă crearea și legiferarea unui algoritm de dezvoltare în carieră pentru cadrele didactice. 

Cine sunt directorii premiați pentru că au schimbat în bine școala și comunitatea

Directorul anului 2022 a fost desemnată doamna Cristina Hadâmbu, directoarea Liceului Tehnologic „Puskás Tivadar” din Ditrău (județul Harghita). Aceasta s-a detașat prin implicarea în proiecte cu impact la nivelul comunității, nu numai al școlii pe care o conduce, cu obiectivul principal de a reduce abandonul școlar.

În contextul în care școala pe care o conduce – Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar” – se află în mediul rural, într-o zonă slab industrializată, Cristina Hadâmbu a înființat, cu sprijinul corpului profesoral, a autorităților locale și a partenerilor privați, o unitate de învățământ de tip profesional – dual. A implementat în liceu proiecte Erasmus, prin intermediul cărora elevii au putut face stagii de practică la companii din Portugalia, Polonia sau Spania. Cadrele didactice au urmat de asemenea cursuri de perfecționare, iar școala s-a mutat, în precedentul an de învățământ, într-o clădire nouă.

Premiul Directorul Anului pentru Antreprenoriat a fost câștigat de Simona Elena Voinescu, director la Școala Gimnazială Popricani, județul Iași. Prin intermediul unui proiect finanțat din fonduri europene, aceasta a digitalizat toate cele 16 spații de învățământ cu table interactive, laptopuri și videoproiectoare.

Premiul Directorul Anului pentru Inovare a fost acordat lui Viforel Dorobanțu, director al Școlii Gimnaziale Nr. 1 Curcani (județul Călărași), școală pilot din 2021. Noua arhitectură curriculară propusă de domnul director a dus la reducerea de patru ori a absenteismului și la jumătate a corigențelor la mai multe materii.

Georgiana-Livia Antoci este director la Școala Gimnazială „Elena Cuza” din Iași și a primit distincția pentru Directorul anului 2022 pentru egalitate de șanse. Sub deviza „Fiecare copil merită să știe mai mult!”, doamna Antoci a inițiat, în anul școlar 2021-2022, proiecte prin care cadrele didactice au putut să sprijine mai mult integrarea rapidă și ușoară a tuturor copiilor, în ritmul cu care erau obișnuiți înainte de pandemie.

Urmărește înregistrarea întregului eveniment AICI. 

sursă foto: https://www.facebook.com/asociatiapentruvaloriineducatie/photos/a.627497657413798/2305319822964898.